Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale – 25 noiembrie 2022

Revista presei internaţionale – 25 noiembrie 2022

scris de Z.V.
18 afisari

Războiul din Ucraina și ofensiva Turciei din Siria par să preocupe în cea mai mare măsură presa internațională, iar în contextul extinderii spațiului Schengen și România e pomenită mai des.
„În Ucraina frigul iernii e noua armă a lui Vladimir Putin”, titrează săptămânalul francez Courrier International. Atacurile rusești asupra infrastructurii ucrainene au dus miercuri la întreruperi masive de curent, în special în capitala Kiev, unde temperaturile au scăzut sub zero grade. „A fost o nouă ploaie de rachete. Afectând infrastructura energetică, armata rusă a aruncat milioane de ucraineni în întuneric, în momentul în care serviciul meteorologic ucrainean a emis o avertizare de zăpadă și gheață”, relatează și cotidianul italian La Stampa. „Ucraina a deschis 4.000 de puncte de refugiu, unde locuitorii pot obține apă, electricitate și căldură”, scrie Süddeutsche Zeitung. „Pentru mulți ucraineni, aceste locuri ar putea fi vitale pentru supraviețuirea lor.” Britanicul The Guardian consemnează că în cadrul unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate ONU președintele ucrainean Volodimir Zelenski a calificat noua tactică a Moscovei drept „o evidentă crimă împotriva umanității”. „Incapabilă să învingă armata Ucrainei în luptă dreaptă, Rusia lansează un laș război terorist împotriva populației civile”, a punctat și ministrul de externe Dmitro Kuleba. O altă tactică reprobabilă a Moscovei e traficul cu copii ucraineni, apreciază The New York Times. Kievul știe despre 11.461 de copii, cunoscuți după nume, strămutați neînsoțiți de rude în Rusia și teritorii controlate de Rusia, iar cu privire la alte „zeci de mii” există probe indirecte sau detalii mai puțin certe. Răpirea acestor copii poate constitui o „crimă de război”; conform unul tratat internațional din 1948, „«transferul forțat al copiilor», atunci când se intenționează lichidarea unei naționalități, constituie genocid”. În fața acestui asalt contra civililor, miniștrii de externe ai grupului G7 se vor reuni săptămâna viitoare la Bucureşti pentru a discuta ajutoare speciale pentru iarnă destinate Ucrainei, transmite agenția Reuters. Tot Reuters semnalează că „România e dispusă să continue să furnizeze energie electrică Republicii Moldova, în condiţiile în care bombardamentele rusești din Ucraina îi afectează acesteia aprovizionarea, dar interconexiunile insuficiente reprezintă o provocare”. De altfel săptămânalul german Der Spiegel vorbește despre „un al doilea front” în război, referindu-se la Republica Moldova. „Moldova vrea să adere la UE, dar Rusia face tot posibilul pentru a destabiliza mica republică. Kremlinul a redus drastic livrările de gaz și orchestrează proteste în țară.” Însă Berlinul și Parisul i-au acordat Chișinăului ajutoare suplimentare de 32,3, respectiv 100 de milioane de euro. Șantajul energetic al lui Putin „nu va funcționa. Moldova are prieteni și parteneri în UE”, a declarat ministrul german de externe Annalena Baerbock. Putin, din contră, își pierde prietenii din CSI, constată portalul european Politico. Putin s-a deplasat miercuri în Armenia pentru o reuniune la nivel înalt a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă. Dar, în loc să etaleze influența Moscovei, a fost „primit cu răceală”, fapt ce „denotă că influența regională a Kremlinului se prăbușește”. Liderii din Asia Centrală și Caucaz sunt „profund îngrijorați de performanța slabă a armatei ruse în Ucraina”, în condițiile în care teoretic „Moscova e garantul securității lor”. Regimul continuă să întâmpine rezistență și în țară, subliniază site-ul rus independent Meduza. În contextul în care „Kremlinul a distrus complet şi ultimele publicații independente” centrale, rolul lor a fost preluat parțial de presa regională, pe lângă redacțiile care au plecat în exil. „În Rusia există în continuare instituții de presă care încearcă să relateze obiectiv despre războiul din Ucraina. Publicaţiile regionale au devenit aproape singurele voci capabile să transmită ce trăiește Rusia după 24 februarie.” Revista americană Foreign Policy identifică o scăpare a Occidentului, care a apelat la „toate formele imaginabile de măsuri” pentru a opri agresiunea rusă, „cu o singură excepție notabilă”. Vestul „nu a avut aproape nimic de spus despre teoria bizară cu care Putin își justifică războiul – o luptă totală pentru supraviețuire cu întreaga lume occidentală, pe care Rusia nu-și permite s-o piardă”. Or, „o cheie a obținerii păcii în Ucraina va fi demontarea argumentului fals care justifică necesitatea războiului”.
Profitând de un atentat recent de la Istanbul, regimul de la Ankara a bombardat sute de obiective kurde din Siria și Irak și amenință acum cu o invazie terestră în nordul Siriei, controlat de o administrație independentă sub conducerea kurzilor, relatează ziarul american Al-Monitor. Aceeași kurzi care continuă să lupte cu teroriștii din ISIS, cu sprijinul trupelor americane. Ei riscă să fie prinși la mijloc de o împăcare între Ankara și Damasc mediată de Moscova. Ziarul turc Hürriyet asigură că Turcia tratează deja cu Siria prin intermediul serviciilor secrete și că după ce operațiunea aeriană din Irak se va încheia, în decembrie, va începe „operațiunea terestră” în nordul Siriei. Articolul se încheie apoteotic cu un omagiu adus iscusitului conducător: „Lumea a acceptat faptul că Erdoğan e un lider global. Ca lider a unei ţări care se luptă cu loviturile de stat, cu crizele, el s-a făcut acceptat de întreaga lume. Dacă preşedintele SUA, Joe Biden, preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, liderul Chinei, Xi Jinping, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron ar fi avut puterea, aţi fi văzut atunci ce înseamnă să fii liderul lumii”. Kurzii sunt „țapii ispășitori ideali” atât pentru Turcia cât și pentru Iran, remarcă France 24. Și Teheranul a început să-i bombardeze pe kurzii irakieni, acuzându-i că incită la protest populația kurdă din Iran. Ambele regimuri au de profitat de pe urma unei diversiuni externe. Turcia trece printr-o gravă criză economică și alegerile bat la ușă. Iar Iranul e zdruncinat de două luni de proteste care nu dau vreun semn că s-ar domoli. Pentagonul, citat de BBC, a avertizat că „raidurile aeriene ale Turciei împotriva grupării kurde YPG ameninţă direct siguranţa militarilor americani care luptă cu ISIS” și că „escaladarea situaţiei ameninţă progresele înregistrat în lupta împotriva ISIS”. The Washington Post apreciază chiar că Turcia „se joacă cu focul” în Siria: „Nordul Siriei e o bombă pe care Turcia, prin acțiunile ei nesăbuite, pare hotărâtă să o detoneze”. Mai precis e vorba de mii de deținuți ISIS care riscă să evadeze în contextul bombardamentelor. Astfel că ziarul american întreabă retoric: „Dat fiind că asaltul militar turcesc din nordul Siriei începe să destabilizeze controlul fragil al coaliției conduse de SUA asupra rămășițelor criminale ale ISIS, un om rezonabil ar începe să se întrebe: ce fel de aliat e acesta?”
Publicația bulgară Trud avansează o teorie stranie legată de Turcia și posibilitatea ca Bulgaria să nu acceadă în Schengen. „Croația e privită cu simpatie de cei de care depinde intrarea ei în Schengen. S-a dovedit că România nu este de dorit să meargă «la pachet» cu Bulgaria. Sau, pentru a spune mai clar, suntem tratați diferit. Nu suntem pregătiți să intrăm. Acestea sunt semne indirecte că noile sfere de influență din Europa sunt în curs de definire sau au fost deja definite. Întrebarea e dacă Bulgaria e destinată să fie în zona rusă sau mai degrabă în zona turcă? Probabil mai degrabă în a doua. Nimeni nu a abolit neo-otomanismul.” Cotidianul spaniol El Mundo publică un interviu cu ambasadorul român la Madrid sub titlul „Gestionarea refugiaților ucraineni este un argument serios pentru ca România să fie membră Schengen”. Conform ambasadorului, „profilul României a crescut considerabil în ultima vreme datorită implicării sale active în sprijinirea Ucrainei și Republicii Moldova, ceea ce ajută la confirmarea încrederii europene în capacitatea României de a-și gestiona adecvat securitatea frontierei”. Un contraargument e prezentat tot de presa bulgară, mai precis postul naţional de radio BNR, care explică poziția partidului Democraţii Suedezi. Conform datelor oficiale ale poliţiei suedeze, „bande străine jefuiesc bătrâni, pătrund în locuinţe prin efracţie, se implică în trafic de persoane, fură combustibil, echipamente agricole şi motoare de bărci în valoare de miliarde de coroane în fiecare an. Jumătate din aceste jafuri sunt «opera» unor grupuri străine de crimă organizată, inclusiv din Bulgaria şi România. Vom continua să ne opunem aderării ambelor ţări la Schengen, atât timp cât aceste grupuri continuă să fie o problemă uriaşă”. În fine, publicația britanică Emerging Europe consideră că prin ridicarea MCV „UE confirmă sănătatea sistemului judiciar românesc”, dar că acest lucru nu înseamnă că accederea României în Schengen a devenit acum mai probabilă. Chiar dacă la Bruxelles se consideră că „așteptarea a fost lungă” pentru Croația, Bulgaria și România, „semnale venite de la Haga, Stockholm și Viena lasă de înțeles că, cel puțin în cazul Bulgariei și României, ar putea fi chiar și mai lungă”.

(Andrei Suba, RADOR)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult