Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale – 25 octombrie 2021

Revista presei internaţionale – 25 octombrie 2021

scris de Z.V.
33 afisari

Europa de Est a depăşit, duminică, 20 de milioane de cazuri de Covid19 înregistrate de la începutul pandemiei şi până acum, se arată într-o analiză Reuters, care mai notează că regiunea se confruntă cu cea mai grea perioadă de la debutul pandemiei, în condiţiile unui ritm lent de vaccinare.

Chiar dacă însumează doar 4% din populaţia globului, estul Europei a înregistrat aproximativ 20% din totalul cazurilor noi raportate la nivel mondial, iar trei dintre primele cinci ţări din lume cu cele mai mari rate ale mortalităţii asociate COVID-19 sunt în estul Europei, şi anume Rusia, Ucraina şi România, se mai arată în analiza Reuters. Agenţia mai constată că ţările din regiune au cele mai scăzute rate ale vaccinării din Europa, mai puţin de jumătate din populaţie primind prima doză, şi că „în condiţiile în care valul de infectări se intensifică, numeroase persoane din estul Europei se împart între sfidare şi regretul de a nu se fi vaccinat”. Ouest France trece în revistă noile restricţii ce se vor aplica în România începând de luni, în timp ce Die Presse explică necesitatea impunerii acestor restricţii prin faptul că „în Europa, România a devenit un copil problemă”. Euronews scrie despre maratonul de vaccinare de la Bucureşti şi observă un „aflux important”. „Frica și restricțiile stimulează vaccinarea în sceptica Românie”, titrează şi agenţia spaniolă EFE, detaliind: „în doar câteva săptămâni, ritmul vaccinării a crescut de șase ori în România, unde zeci de mii de sceptici se îngrămădesc acum pentru a primi prima doză, împovărați de restricții și speriați de șuvoiul de decese cauzate de cel de-al patrulea val”.
O altă criză, cea energetică, generează la rândul ei, noi divizări în Europa, după cum constată El Periodico. Dezbaterea de la summitul european de joia trecută a arătat încă o dată că diagnosticul pentru ţările continentului este diferit, la fel și soluțiile, comentează cotidianul spaniol. Unele delegații, precum Polonia, dau vina pe Gazprom și Moscova pentru creșterea prețurilor din cauza reducerii livrărilor de gaze, altele, precum Cehia, dau vina pe speculațiile legate de sistemul de comercializare a emisiilor de dioxid de carbon. Ungaria denunţă pachetul UE privind clima pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu 55% până în 2030, în timp ce marea majoritate a ţărilor consideră problema temporară, din cauza creșterii cererii de gaze în Asia. Acestea cred că situația se va stabiliza în primăvara anului viitor, şi prin urmare, măsurile naționale ar trebui să fie suficiente pentru a rezista situației, detaliază El Periodico. Pe termen scurt, statele vor trebui să aplice măsurile sugerate de Comisia Europeană pentru acordarea unui ajutor direcționat către familiile cele mai defavorizate, și către companii, având în vedere diversitatea și specificul situațiilor din statele membre, conchide Diario de Noticias.
În Republica Moldova, grava criză a aprovizionării cu gaze a dus la decretarea stării de urgenţă, constată Der Spiegel. Negocierile dintre Republica Moldova şi Gazprom din Rusia s-au prelungit, iar incertitudinea a contribuit la o şi mai mare acutizare a crizei în republică, explică publicaţia germană, adăugând că necesarul de gaze pentru luna octombrie este acoperit doar în proporţie de 67%. Sâmbătă discuţiile ruso-moldovene purtate pe tema livrărilor de gaze ruseşti, care au durat două zile, s-au încheiat fără a exista rezultate concrete, transmite agenţia rusă Ria Novosti, adăugând că, potrivit unei surse, există riscul sistării livrărilor de gaze rusești în Republica Moldova. „Ofertă propusă la momentul actual de Gazprom nu este în avantajul cetățenilor Republicii Moldova. Prețul cerut, care include condiții financiare și nefinanciare, inclusiv achitarea în termeni restrânși a datoriei istorice, este mai mare decât ofertele de pe piețele internaționale de gaz”, a explicat vicepremierul moldovean, Andrei Spânu, citat de Jurnal de Chişinău. Tot de la Chişinău, Ziarul Naţional vorbeşte despre un şantaj al Rusiei şi îndeamnă ca Republica Moldova să nu se lase îngenuncheată de Moscova, întrebându-se totodată „De ce nu o iubeşte Putin pe Maia Sandu?”. Iar agenţia Info Prim Neo titrează: „Rusia foloseşte Gazpromul pentru a-şi realiza deziderate geopolitice”.
Pe plan european, disputele între ţările Grupului de la Vişegrad, în speţă Ungaria şi Polonia continuă. Sâmbătă, cu şase luni înaintea alegerilor parlamentare care se anunţă a avea un rezultat strâns între putere şi opoziţie, premierul ungar Viktor Orban a denunţat atitudinea „duşmănoasă” a UE, remarcă La Libre Belgique. Potrivit Deutsche Welle, Orban a acuzat Bruxelles-ul şi Washingtonul că sprijină opoziţia în eforturile de a-l înlocui după mai bine de zece ani de când se află la putere. „Experţii prezic o bătălie extrem de strânsă în aprilie 2022, cum nu a mai cunoscut Viktor Orban de ani de zile”, după ce „alegerile primare ale opoziţiei ungare, o premieră în ţară şi un adevărat succes, au coalizat şase partide de opoziţie, de toate culorile, într-un efort de a-şi uni forţele în faţa unui sistem electoral care îl favorizează pe Orban şi partidul lui de dreapta, Fidesz” explică La Libre Belgique.
Pe de altă parte, „Atacul Poloniei la adresa statului de drept pune Europa în conflict cu ea însăși”, titrează New York Times, explicând că liderii UE se confruntă cu o întrebare al cărei răspuns devine tot mai urgent: Ce se poate face cu o țară membră care încalcă în mod repetat un principiu de bază, dar refuză să părăsească organizația? Oficiali și experți ai Uniunii Europene au avertizat că atacurile repetate, lansate de guvernul naționalist de dreapta al Poloniei, ar putea încuraja și alte guverne să-i urmeze exemplul, mai notează cotidianul american. Deocamdată, după cum constată publicaţia spaniolă ABC, „liderii europeni preferă să mențină o poziție fermă în problema respectării statului de drept în Polonia, dar fără a abandona canalele de comunicare pentru a evita o ciocnire frontală”.

(Carolina Ciulu)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult