Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale – 26 aprilie

Revista presei internaţionale – 26 aprilie

scris de Z.V.
111 Afisari

Vizita secretarului de stat al SUA în China, viziunea preşedintelui francez asupra viitorului Europei, dar şi numele vehiculate pentru conducerea diverselor instituţii sunt teme care reţin atenţia presei internaţionale.
„În China, Antony Blinken încearcă să repare ireparabilul”, titrează revista Time, remarcând că indiferent de orice progrese s-ar înregistra în discuţiile chino-americane nu se va putea merge prea departe cu resetarea unei relații ce evoluează deja pe traiectorii divergente. Discuţiile care, potrivit Stars and Stripes, se așteaptă să fie în contradictoriu, au fost precedate de o serie de acţiuni care au crescut tensiunile dintre cele două părţi. De exemplu, pachetul de ajutor extern adoptat de Washington conţine mai multe elemente susceptibile de a-i enerva pe chinezi, inclusiv alocarea a 8 miliarde de dolari pentru a contracara agresivitatea crescândă a Beijingului față de Taiwan și în Marea Chinei de Sud. Iar noua lege americană prin care compania-mamă a TikTok din China este obligată să-şi vândă platforma de social media care activează în SUA a fost de asemenea întâmpinată de opoziţia fermă a Beijingului, detaliază Stars and Stripes. În plus, este de aşteptat ca Blinken să îndemne Beijingul să nu mai trimită tehnologie militară în Rusia, pe fondul războiului din Ucraina, adaugă Foreign Policy, amintind că Blinken a acuzat China că este „contributorul principal” la industria de război a Rusiei. „Dacă pretinde că dorește relații bune cu Europa și cu alte țări, China nu poate alimenta ceea ce reprezintă cea mai mare amenințare la adresa securității europene de la sfârșitul Războiului Rece încoace”, a spus Blinken, potrivit Foreign Policy. În replică, Beijingul i-a transmis lui Blinken că SUA trebuie să aleagă între „cooperare şi confruntare”, notează Financial Times. În războiul declaraţiilor s-a implicat joi şi purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, care, potrivit agenţiei Tass, a acuzat Statele Unite că „încearcă să provoace o fisură în parteneriatul strategic dintre Rusia și China”. Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a acuzat SUA că sunt implicate direct în conflictul din Ucraina, iar livrările de rachete cu rază lungă de acțiune către Kiev sunt o confirmare suplimentară a acestei implicări, notează de asemenea Tass.
Rivalitatea dintre SUA şi China, precum şi agresivitatea Rusiei reprezintă principalele provocări geopolitice identificate de preşedintele francez Emmanuel Macron care printr-un „mesaj teribil”, cum îl numeşte The Economist, a avertizat miercuri că „Europa noastră ar putea muri”. Cu câteva săptămâni înainte de alegerile europarlamentare din luna iunie, Macron şi-a prezentat viziunea asupra Uniunii Europene într-un discurs susţinut la Universitatea Sorbona din Paris, în cadrul căruia a cerut continentului să adopte o strategie de apărare „credibilă”, mai puțin dependentă de Statele Unite, în condiţiile în care comportamentul Rusiei după invadarea Ucrainei este „dezinhibat” și nu mai este clar unde se află „limitele” pentru Moscova, detaliază Le Monde. Cotidianul francez mai notează că Macron a tras un semnal de alarmă cu privire la ceea ce el a descris drept lipsă de respectare a regulilor comerciale globale de către Statele Unite și China şi a cerut Uniunii Europene să-și revizuiască politica comercială, subliniind că Europa „nu este înarmată împotriva riscurilor cu care ne confruntăm” într-o lume în care „regulile jocului s-au schimbat”. Discursul, caracterizat de Politico drept „alarmist”, „sumbru şi solemn”, a „revenit frecvent la tema unei ordini globale în schimbare rapidă”, în care „moartea Europei este o posibilitate reală”, întrucât „continentul investește insuficient în inovare, nu reușește să-și protejeze industriile și nici să-și consolideze armata și apărarea”. Euronews reţine că potrivit președintelui francez, soluţia este un „pact de prosperitate” care să includă „căi de simplificare a regulilor” pentru a permite companiilor să se extindă rapid la nivel european și o politică industrială care să stimuleze așa-numitele sectoare verzi. În acelaşi timp, Europa, a adăugat Macron, ar mai trebui să urmărească să devină lider mondial în cinci sectoare cheie, inclusiv inteligența artificială, spațiul, biotehnologia, energia regenerabilă și nucleară, mai notează Euronews.
La nivel european, însă, atenţia este concentrată pe viitoarele alegeri europarlamentare şi pe figurile care ar putea ocupa funcţiile cheie în instituţiile comunitare. Politico observă un „joc captivant” în identificarea succesorului actualei preşedinte a Comisiei Europene, comentând că deşi Ursula von der Leyen este în continuare candidata favorită pentru obținerea unui al doilea mandat, această perspectivă nu pare chiar bătută în cuie. Printre posibilii succesori este menţionat şi preşedintele Klaus Iohannis despre care Politico scrie că „este considerat o carte sigură și e îndrăgit de liderii europeni, mai ales de cei conservatori. Și Macron și cancelarul german Olaf Scholz l-au copleșit cu laude pentru că și-a meținut țara în tabăra pro-occidentală și pro-europeană după invazia Rusiei în Ucraina – ceea ce nu se poate afirma despre Ungaria, Slovacia și Bulgaria. Și, spre deosebire de Polonia, România a respectat cu strictețe regulile pieței unice și n-a impus unilateral restricții cerealelor ucrainene – ceea ce i-a consolidat lui Iohannis reputația de jucător de echipă pro-UE”, comentează Politico. Şansele cu care Klaus Iohannis este cotat sunt printre cele mai mari, 3 din 5, însă Politico prezintă drept minus al preşedintelui român „tentativa de a-i fura în ultima clipă șefia NATO lui Mark Rutte, o tentativă care a iritat unele țări vest-europene” întrucât premierul olandez se bucură de o susţinere largă pentru a deveni următorul secretar general al NATO.

(Carolina Ciulu)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult