Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale – 26 februarie

Revista presei internaţionale – 26 februarie

scris de Z.V.
117 Afisari

Împlinirea a doi ani de război în Ucraina, conflictul din Fâșia Gaza și cursa prezidențială din SUA sunt temele care au ținut ocupată în cea mai mare măsură presa internațională în acest weekend.
Pentru a puncta doi ani de război, informează Euronews, „UE, SUA și Canada au anunțat pachete masive de sancțiuni împotriva Rusiei, probabil cel mai mare efort comun de când Kremlinul a invadat Ucraina: sunt vizate aproximativ 600, 200, respectiv 160 de entități. Sancțiunile urmăresc subminarea economiei și mașinăriei de război rusești și a capacității Kremlinului de a se sustrage de la sancțiunile anterioare și afectează și companii din China, India și Turcia”. Totuși, remarcă EUObserver, UE a continuat să cumpere hidrocarburi rusești, finanțând astfel indirect războiul Moscovei. Numai anul trecut a cumpărat în total combustibili fosili de 28 de miliarde de euro, iar de la începutul războiului UE a contribuit la bugetul Rusiei cu „420 de euro per capita”. Ziarul italian La Stampa relatează că „Giorgia Meloni a sosit la Kiev pentru a prezida reuniunea G7 și a anunțat: «Italia, Europa și G7 sunt de partea rezistenței ucrainene»”. „Vom semna și garanțiile de securitate, pentru că credem că Ucraina se luptă și pentru libertatea noastră și interesul nostru național”, a mai declarat premierul italian. Concomitent, președintele Volodimir Zelenski a anunțat „o nouă contraofensivă”, care nu va exclude „surprize pentru ruși”. Corriere Della Sera publică un interviu cu Grigori Iavlinski, președintele și fondatorul partidului liberal și pacifist Yabloko din Rusia. Cotidianul italian rezumă astfel mesajul acestuia: „Navalnîi a fost ucis de un regim brutal. Alegerile sunt inutile, rușii sunt terorizați”. The New York Times găzduiește un eseu al Nadiei Tolokonnikova, fondatoarea trupei Pussy Riot și prietenă cu Aleksei Navalnîi, căruia promite să-i ducă lupta mai departe. Ea avertizează Occidentul că „trebuie să ia în serios amenințarea reprezentată de Putin pentru pacea globală”. The Financial Times o proclamă pe Iulia Navalnîia drept „noua șefă a opoziției din Rusia”, apreciind că ea a preluat rolul soțului ei asasinat – „cu un considerabil risc personal”. Singurul lucru care ar putea s-o salveze e misoginismul lui Putin și al torționarilor lui, care ar putea considera că „nu merită să atace o femeie”. Cotidianul spaniol El Periódico publică un interviu cu o istorică expertă în Rusia și spațiul post-sovietic care consideră că: „Intrarea Ucrainei în UE și NATO trebuie accelerată pe cât posibil. Nu mai putem fi doar prudenți, trebuie să facem pași mult mai fermi.” The Washington Post îndeamnă Congresul american să deblocheze ajutorul pentru Ucraina, subliniind că „în joc nu e doar supraviețuirea democrației ucrainene, ci și viitorul Europei, pacea internațională și credibilitatea SUA”. Portalul european Politico găzduiește un apel comun al miniștrilor de externe britanic și polonez, adresat Vestului în general de data aceasta. „Lupta Ucrainei e lupta noastră. Noi îi ajutăm să se apere. Iar ei ne ajută să apărăm Europa, să apărăm libertatea și să redobândim stabilitatea”. Revista americană Foreign Affairs titrează „Un război pe care Putin încă nu-l poate câștiga”, observând însă și că „SUA au nevoie de o strategie pe termen lung – iar Ucraina de arme cu bătaie lungă”. Cotidianul japonez The Asahi Shimbun apreciază în editorialul său că trebuie să ne revizuim modul în care percepem războiul: trebuie să ne pregătim pentru un conflict de durată și un ajutor pentru Kiev pe termen lung. „Dacă invadatorul va culege roade de pe urma conflictului, se poate ajunge la o reacție în lanț catastrofală, cu alți actori de rea credință imitându-l, creând o lume dominată de putere și frică.” Un editorial al britanicului The Telegraph îi reamintește Vestului că trebuie să rămână nu numai alături de Ucraina, ci și de Israel. „Israelul nu a pornit acest război, tot așa cum nici Ucraina nu l-a inițiat pe al său. Ambele merită sprijinul nostru, pe care l-am și promis”.
Ziarul israelian Haaretz pledează pentru încorporarea evreilor ultra-ortodocși în armată, dat fiind că Knessetul va dezbate curând chestiunea. 66.000 de bărbați ultra-ortodocși sunt scutiți de la serviciul militar. Între timp La Libre Belgique transmite că „reprezentanții Israelului, SUA, Egiptului și Qatarului s-au întâlnit la Paris și au ajuns la un numitor comun cu privire la contururile unui posibil acord privind eliberarea ostaticilor și o încetare temporară a focului”. Le Monde consemnează că după patru luni și jumătate de război premierul israelian Benjamin Netanyahu a prezentat oficial o primă versiune a „zilei de după” din Gaza. „Nu este, strict vorbind, un plan de pace pentru enclavă, ci mai degrabă conține linii directoare, în esență de securitate, pentru a defini ziua de după Hamas, în special menținerea unei prezențe militare israeliene în enclavă, precum și în Cisiordania ocupată.” Publicația spaniolă 20 Minutos reține obiectivele lui Netanyahu pe termen scurt: „distrugerea capacității militare și a infrastructurii guvernamentale ale Hamas și Jihadului Islamic, eliberarea ostaticilor și prevenire apariției unei noi amenințări în Gaza”. Iar cele pe termen lung: „respingerea unui stat palestinian și desființarea agenției ONU pentru palestinieni (UNRWA)”. The Jerusalem Post anunță chiar că „Palestina e moartă. Nimeni nu va mai fi vreodată în măsură să înființeze un stat palestinian”. Din cauza colonizării din Cisiordania și în urma masacrului comis de Hamas, „însăși ideea unui stat palestinian nu mai este geografic viabilă, moral acceptabilă, ba chiar nici politic tolerabilă pentru majoritatea covârșitoare a israelienilor”. „Mai simplu spus, ideea de «Palestina» e moartă și îngropată și, oricât de mult ar încerca, politicienii occidentali nu vor reuși niciodată s-o resusciteze.”
În SUA continuă cursa prezidențială republicană dintre Donald Trump și Nikki Haley, ultima refuzând să abandoneze în ciuda unui șir consecvent de înfrângeri usturătoare. Revista The Atlantic crede că ea mai stă în cursă doar în caz că Trump va fi arestat ori s-ar îmbolnăvi grav. În caz contrar „calea lui Trump spre nominalizare e liberă”. Explicația săptămânalului britanic The Economist e că la alegerile americane candidații primesc „lovitura de grație” nu de la alegători, ci de la donatori, iar donatorii lui Haley încă insistă să „ardă bani”, fiindcă îl detestă pe Trump. The Wall Street Journal avertizează însă că Trump nu-l va putea înfrânge pe Joe Biden fără simpatizanții lui Haley, iar Partidul Republican e acum profund dezbinat. Revista britanică The Spectator conchide: „Candidatura lui Haley a devenit probabil ce-i era sortit să fie – ultima zvâcnire a vechiului Partid Republican, fără nici o șansă, împotriva trumpismului”.

(Andrei Suba, RADOR)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS