Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 26 ianuarie

Revista presei internaționale – 26 ianuarie

scris de Z.V.
63 afisari

Pe fondul intensificării tensiunilor dintre Rusia și Occident, NATO și SUA întăresc flancul est-european, în timp ce Comisia Europeană a oferit Kievului un pachet de macro-ajutor financiar în valoare de 1,2 miliarde de euro, consemnează EUObserver.

Revista presei

Confruntat cu temerea de o invazie rusă în Ucraina, Occidentul începe să reacţioneze militar, Franţa, Spania, Danemarca şi Ţările de Jos fiind gata să mobilizeze forţe armate în Lituania, Bulgaria sau România, adaugă 20 Minutes. În același timp, un avion al SUA, încărcat cu echipament militar şi muniţie, a aterizat la Kiev, acesta fiind al treilea transport, dintr-un pachet de securitate în valoare de 200 de milioane de dolari, destinat sprijinirii Ucrainei, completează US News. La rândul lor, forţele armate ruse au lansat o nouă serie de manevre în proximitatea Ucrainei şi în Crimeea anexată, cu exerciţii care implică 6.000 de persoane, avioane de vânătoare şi bombardiere, scrie La Libre Belgique. Într-o lume debusolată de o pandemie care nu se mai sfârşeşte, tropăitul de cizme de o parte şi de alta a frontierei ucrainene, în inima Europei, pare venit din alte vremuri, comentează Liberation. Ca o revenire în timp, ruşii şi forţele NATO au intrat într-o stare de veghe tensionată, în jurul Ucrainei, constată ziarul francez, opinând că, dacă războiul psihologic şi tehnologic a început deja, războiul militar este încă evitabil. Distragerile politice din Europa de Vest îi înlesnesc lui Vladimir Putin o mutare în Est, atenționează Financial Times, iar Foreign Policy crede că Occidentul a căzut în capcana întinsă de Putin. Putin a trimis unde de șoc în Europa și SUA, provocând discuții despre cum ar trebui ele să reacționeze, dacă el ar invada într-adevăr Ucraina, însă principala concluzie pe care trebuie s-o fi tras Moscova de pe urma acestor discuții este aceea că Occidentul e dezbinat, menționează Foreign Policy. În context, SUA le-au propus aliaților impunerea de sancțiuni asupra exportului de materii prime și de arme din Rusia, prejudiciul estimat pentru Moscova putând ajunge la peste 50 de miliarde de dolari, potrivit informaţiilor ziarului german Bild, citat de Tass. Opțiunile de control al exporturilor luate în considerare alături de aliații și partenerii SUA ar afecta destul de greu ambițiile strategice ale lui Putin de a-și industrializa economia și ar afecta domeniile care sunt importante pentru el, fie că este vorba despre inteligența artificială, apărare, industria aerospațială sau alte sectoare cheie ale Rusiei, explică The Wall Street Journal. Indiferent dacă Rusia va lansa sau nu o acțiune militară în Ucraina, această criză a sporit apetitul pentru aderarea la NATO în Suedia și Finlanda, remarcă Politico. În plus, ultimatumurile publice date de Vladimir Putin i-au determinat chiar și pe cei mai puțin entuziaști membri ai NATO să reafirme politica „ușilor deschise” a Alianței și, în cele din urmă, mai degrabă în mod ironic, atitudinea lui Putin a împins mai adânc SUA înapoi în asigurarea securității europene, exact după ce doi președinți americani succesivi încercaseră să orienteze concentrarea strategică a Washingtonului spre China și exact când președintele Joe Biden se străduia să paseze sarcina de securitate europeană pe umerii UE, analizează Politico.
Se împlinesc 15 ani de când Bulgaria și România au intrat în Uniunea Europeană, constată EUObserver, după un deceniu și jumătate de realizări și de insuccese deopotrivă. În ultimii 15 ani, România și Bulgaria au avut parte de o creștere lentă, dar constantă a nivelului lor de trai, precum și de multe răsturnări de situație în privința reformelor în toate domeniile vieții publice, de la economie, la sistemele lor juridice. Vechiul și rigidul lor sistem birocratic, precum și o cultură clientelară și o fraudă a fondurilor europene au marcat tabloul general al aderării celor două țări, scrie EUObserver. Și totuși, ambele țări au reușit să absoarbă miliarde de euro din fondurile Bruxelles-ului destinate consolidării unei noi infrastructuri și dezvoltării economiilor lor, adaugă publicația din Belgia.
În 2021, Bulgaria continuă să fie țara din UE în care populația este cea mai convinsă că există o corupție în masă care se răspândește, potrivit raportului anual al Transparency International, citat de Dnevnik. Noul raport al Transparency International prezintă în culori întunecate situația din Europa, subliniind că fenomenul corupției s-a intensificat pe fondul pandemiei, scrie Kathimerini. Pe baza datelor publicate, cele trei țări cel mai puțin corupte din Europa, pentru 2021, au fost Danemarca, Finlanda și Norvegia, la polul opus fiind Bulgaria, Ungaria și România. Transparency International afirmă că sporirea corupției face posibile încălcări ale drepturilor omului, deschizând o spirală perversă și nestăpânită, reține O Globo. Pe măsură ce drepturile și libertățile se erodează, contiună ziarul brazilian, democrația intră în declin, făcând loc autoritarismului, care, la rândul său, permite niveluri mai ridicate de corupție.
În plan economic, în noile sale previziuni pentru 2022, Fondul Monetar Internațional atribuie încetinirea creșterii globale Statelor Unite și Chinei, notează Les Echos. În ceea ce privește Statele Unite, FMI ia act de faptul că planul de reforme sociale și climatice al lui Joe Biden nu va fi atât de masiv pe cât se aștepta, iar prognoza privind creșterea economică a Chinei a fost și ea ajustată, strategia zero Covid a Chinei putând exacerba întreruperile în aprovizionarea globală, notează ziarul francez. Zona euro este și ea în scădere, Germania, a cărei economie se bazează în mare măsură pe lanțurile globale de aprovizionare, fiind cel mai grav afectată, adaugă Les Echos.

RADOR – Cristina Zaharia

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult