Acasa Revista Presei Revista presei internaționale, 26 ianuarie 2023

Revista presei internaționale, 26 ianuarie 2023

scris de Z.V.
53 Afisari

Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a anunțat că țara sa va trimite tancuri Abrams Ucrainei, în efortul de a ajuta Kievul să respingă atacurile rusești, anunță The Washington Times.

Biden a precizat că tancurile nu reprezintă o amenințare pentru Rusia, ci un demers de a ajuta Ucraina să își apere suveranitatea. Totodată, după mai multe săptămâni de presiuni, cancelarul german Olaf Scholz şi-a dat, miercuri, acordul pentru trimiterea de tancuri grele Leopard 2 Ucrainei, adaugă Le Soir. Scholz a confirmat şi permisiunea pentru ca alţi aliaţi occidentali să furnizeze Ucrainei asemenea blindate de fabricaţie germană, completează Les Echos. Anunțul Germaniei privind trimiterea de tancuri Leopard 2 în Ucraina plasează țara într-un grup de state pregătite să ofere vehicule blindate Kievului, notează Newsweek și subliniază că Regatul Unit s-a angajat deja să ofere Ucrainei 14 tancuri Challenger 2, în timp ce Franța ar putea trimite tancuri Leclerc. Și Polonia, Cehia, Finlanda, Țările de Jos, Danemarca, Norvegia, Portugalia și Spania se alătură livrării de tancuri, menționează ABC News. Reacționând la aceste anunțuri, ambasadorul Rusiei în Statele Unite, Anatoli Antonov, acuză Washingtonul că ar dori o înfrângere strategică a Rusiei, iar Kremlinul a avertizat că planul Occidentului de a de trimite tancuri germane și americane Kievului nu va intimida Rusia, reține El Periodico. În același timp, Forțele Navale ale Ucrainei au raportat că Flota Rusiei menţine 11 nave în Marea Neagră, plus transportoare de rachete de tip Kalibr, informează Ukrinform. Forțele Navale ale Ucrainei mai menționează că Rusia continuă să încalce Convenția internațională din 1974 pentru siguranța vieții pe mare (SOLAS), prin dezactivarea sistemelor de identificare automată de pe navele civile din Marea Azov, subliniază Ukrinform. În plus, Marina rusă a anunţat că a efectuat cu succes o simulare informatică a lansării unei noi rachete hipersonice Zircon, în timpul unor manevre în oceanul Atlantic, consemnează La Libre Belgique.
Există multe elemente de legătură între războiul din Ucraina și ceea ce se întâmplă în sud-estul Europei și în estul Mediteranei, susțin experți ai unor organizații importante, cum ar fi US German Marshall Fund, Carnegie Europe sau Brookings Institution din Washington, scrie ziarul grec To Vima. Din punctul de vedere al Greciei, problema este legată de politica Turciei, relația Turciei cu Rusia și Occidentul și impactul asupra stabilității în estul Mediteranei și în Marea Egee, pe de altă parte, Turcia fiind expusă riscului de a merge ceva prost cu Rusia în estul Mediteranei și, cel mai probabil, în Siria, subliniază To Vima. Un alt aspect strategic este că, prin vânzarea în 2019 de către Rusia a sistemelor de rachete S-400 către Turcia și excluderea Turciei de către SUA în 2020 din programul stealth referitor la avioanele de luptă F35, Rusia a reușit, în fapt, să înghețe desfășurarea unor forțe moderne NATO la granița sa de sud cu Alianța Atlantică, analizează To Vima. În altă ordine de idei, UE vrea să elimine dependența de energia rusă, sub orice formă, petrol sau gaze naturale, iar acest lucru a sporit în mod inevitabil importanța energetică a Mediteranei de Est, dar și a Asiei Centrale, atenționează ziarul grec.
A început numărătoarea inversă pentru semnarea Memorandumului de Cooperare dintre Grecia și Bulgaria, pentru conducta de petrol Alexandroupoli-Burgas, informează Energy Press, de la Atena. Spre deosebire de planul inițial, proiectul în noua sa formă pare să aibă sprijinul deplin al SUA și UE în cadrul strategiei de obținere a independenţei totale de combustibilii fosili ruseşti, dar Washingtonul, care după război vede o creștere a importanței relațiilor cu Sofia, nu agreează derogarea de la embargo, de care beneficiază Bulgaria, și face presiuni asupra țării să devină complet independentă de Moscova, comentează Energy Press. Între timp, Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia au cerut Comisiei Europene fonduri suplimentare pentru a-și dezvolta infrastructura energetică, astfel încât să poată importa mai mult gaz din Azerbaidjan, anunță Dnevnik. Exportul Azerbaidjanului de gaze naturale pe piața Uniunii Europene va ajunge la 11,6 miliarde de metri cubi începând cu 2023, precizează Trend. Recent, Georgia, Azerbaidjanul, Ungaria și România au semnat un acord pentru constituirea unui parteneriat strategic pentru a dezvolta un cablu de alimentare submarin prin Marea Neagră, creând astfel efectiv un coridor de transport de energie din Azerbaidjan prin Georgia, către România și Ungaria, amintește Aze Media. Cu acest cablu de alimentare submarin prin Marea Neagră, Azerbaidjanul poate aproviziona nu numai Ungaria și România cu energie verde, ci și restul Europei, dacă proiectul este extins, notează Aze Media.

RADOR – Cristina Zaharia

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS