Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 26 ianuarie

Revista presei internaționale – 26 ianuarie

scris de Z.V.
189 Afisari

După ce Parlamentul Turciei a aprobat aderarea Suediei la NATO, privirile se întorc către Ungaria, singura țară membră care nu și-a exprimat încă acordul pentru noua extindere a Alianței Atlantice.

“Orban îi confirmă lui Stoltenberg că Ungaria va aproba intrarea Suediei în NATO”, titrează publicația spaniolă La Razon, menționând că premierul ungar şi-a reafirmat, într-un apel telefonic cu șeful NATO, Jens Stoltenberg, sprijinul pentru aderarea Suediei la Alianța Atlantică. „Vom continua să îndemnăm Adunarea Națională a Ungariei să voteze în favoarea aderării Suediei și a ratificării complete cât mai curând posibil”, a scris Viktor Orbán pe rețeaua socială X. Pe de altă parte, Ungaria critică Suedia că nu a luat măsuri pentru consolidarea relațiilor bilaterale. Budapesta a denunțat adesea ceea ce a numit „atitudinea deschis ostilă” a Suediei, acuzând reprezentanții suedezi că sunt „dornici în mod repetat să atace Ungaria” în problemele statului de drept. „Orbán profită de candidatura Suediei la NATO ca să ocupe un loc central în Europa”, este de părere The New York Times. „Premierul Ungariei a promis să îi convingă pe parlamentari să voteze pentru admiterea Suediei în NATO, el confruntându-se cu presiuni crescânde din cauza blocajului impus în privința acceptării acestei țări în alianța militară. Orbán a spus deseori că dorește ca Suedia să adere la NATO, dar parlamentarii săi nu se arată entuziasmați, el punând repetatele amânări ale Ungariei în privința aderării Suediei pe seama dreptului parlamentarilor de a-și exprima o decizie proprie”.
“Cum ar putea războiul din Ucraina să epuizeze în cele din urmă Rusia?” se întreabă The Washington Post. „În acest adevărat maraton al războiului, Vladimir Putin speră că va rezista pe câmpul de luptă, pe coridoarele puterii și în fața opiniei publice mai mult decât Ucraina și Vestul. Însă în acest nou an el se confruntă cu un al treilea rival periculos: războiul însuși. E probabil ca luptele din Ucraina să mărească presiunea pusă pe viața celor mai mulți ruși, ba chiar să o pericliteze pe a multora dintre ei, pe măsură ce conflictul înfulecă precum o cârtiță vorace resursele de bani și oameni ale Kremlinului. Chiar dacă sondajele indică un sprijin robust pentru război al opiniei publice, adevărul e că marea majoritate a rușilor abia acum începe să guste privațiunile și sacrificiile personale impuse de conflict. Dacă Occidentul va rămâne în cursă – consecvent, ferm și răbdător în sprijinul lui pentru Ucraina – și-i va permite cârtiței acestui război absurd, criminal și deșănțat să-și facă treaba pe parcursul lui 2024, se poate afirma că finalul maratonului lui Putin e departe de a fi prestabilit”.
În încercarea de a aplana nemulțumirea agricultorilor, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat un „dialog strategic” cu sectorul agricol, considerându-l o modalitate de „depășire a polarizării”, în special în ceea ce privește legislația de mediu, pe fundalul demonstrațiilor în întreaga Europă. După cum menționează publicația belgiană Le Vif, aproape treizeci de reprezentanți ai organizațiilor agricole, sectorului agroalimentar, ONG-urilor de mediu și experți s-au reunit la Bruxelles sub egida unui universitar german, Peter Strohschneider. Promisă încă din septembrie, această întâlnire vine într-un moment în care, între blocaje de autostrăzi și defilări de tractoare, nemulțumirea afectează Franța, Germania, România și Polonia, după Țările de Jos, furia fermierilor vizând în special standardele europene de mediu și importurile considerate abuzive în UE. „Scopul nostru este să vă sprijinim mijloacele de existență și să garantăm securitatea alimentară europeană”, a dat asigurări președinta executivului european. „Împărtășim același sentiment de urgență că lucrurile trebuie să se îmbunătățească, că trebuie să găsim o nouă cale de urmat și soluții comune și durabile la probleme”, în timp ce fermierii „evoluează zilnic pe o piață foarte competitivă”, a subliniat Ursula von der Leyen.
Războiul Israel – Hamas se menține în atenția presei internaționale, care urmărește situația din teren dar și eforturile globale pentru a pune capăt conflictului și a atenua problema umanitară gravă. „Israelul găsește un nou responsabil pentru atacul Hamas din 7 octombrie”, anume statul Qatar. După cum notează La Libre Belgique, ministrul israelian de Finanțe, o figură a extremei dreapta, a afirmat despre Qatar că „este o țară care sprijină și finanțează terorismul”. Emiratul „este nașul Hamas și este în mare măsură răspunzător pentru masacrele comise de Hamas asupra cetățenilor israelieni”, opinează ministrul de Finanțe. Pe de altă parte, “dezbaterile se intensifică în Israel cu privire la cea mai bună modalitate de a asigura eliberarea ostaticilor încă deținuți de Hamas, pe măsură ce operațiunile militare se intensifică în sudul Fâșiei Gaza. Qatarul – unul dintre actorii cheie în negocierile cu mișcarea islamistă palestiniană Hamas -, Egiptul și Statele Unite încearcă să medieze pentru a obține un nou armistițiu, cu scopul de a permite eliberarea ostaticilor încă deținuți și pentru a oferi mai mult ajutor umanitar în teritoriul palestinian.

Florin Matei – Agenția de Presă RADOR

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS