Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 26 ianuarie

Revista presei internaționale – 26 ianuarie

scris de Z.V.
43 afisari

Criza coronavirusului, protestele din Rusia, relațiile pe care noua administrație americană și le construiește cu partenerii din Uniunea Europeană și din NATO dar și alegerile prezidențiale din Portugalia se află printre principalele subiecte abordate de presa internațională.

Procesul de vaccinare se desfășoară cu dificultate în mai multe țări, inclusiv în Uniunea Europeană, din cauza întârzierilor și reducerilor înregistrare în livrarea dozelor produse de Pfizer / BioNTech. În același timp, și compania AstraZeneca stârnește nemulțumirea europenilor anunțând că nu va putea livra toată cantitatea promisă, rezumă situația Reuters. Potrivit Associated Press, „Uniunea Europeană s-a dezlănțuit împotriva AstraZeneca, acuzând compania că nu livrează dozele de vaccin promise blocului, deși primește fonduri UE pentru a grăbi producția vaccinului. Confruntată deja cu critici dure din partea celor 27 de state membre că distribuie lent vaccinul, UE a avertizat că în zilele următoare va cere ca exportul oricărui vaccin anti-Covid produs în interiorului blocului să se facă doar în urma unei aprobări. Problemele AstraZeneca, vaccin care ar urma să primească aprobarea medicală a Uniunii Europene vineri, s-au combinat cu poticnelile în livrarea dozelor Pfizer-BioNTech, punând sub presiune statele membre”, punctează Associated Press. Probleme în livrarea vaccinului întâmpină și Canada, „lovită mai greu și pe o durată mai mare decât alte țări”, după cum scrie Toronto Sun. „Canada va primi zero doze noi de vaccin COVID-19 în această săptămână. Moderna nu a programat livrarea niciunui vaccin săptămâna aceasta; sperăm ca 230.400 de doze să fie livrate cândva săptămâna viitoare. Spre deosebire de Pfizer, care promisese livrări săptămânale, Moderna are un program de livrare mai lent, de trei săptămâni. Pfizer și-a anulat întregul transport pentru această săptămână, care trebuia să fie în jur de 200.000 de doze repartizate în toată țara. Săptămâna viitoare trebuia să ajungem la 360.000 de doze, dar în schimb vom primi doar 79.000 – o reducere de 78% față de ce s-a promis”, sintetizează Toronto Sun.
Situația liderului opoziției ruse, Aleksei Navalnîi, se menține în atenția presei internaționale. „Aleksei Navalnîi e un pericol real pentru Vladimir Putin”, opinează Financial Times. „Prin curajul său, hotărârea sa și flerul lui de investigator, Navalnîi a mobilizat opoziția rusă. A supraviețuit unei tentative de asasinat și s-a întors în Rusia, unde-l așteptau arestarea, încarcerarea și, posibil, moartea. Exemplul lui a inspirat în acest weekend proteste masive pe tot cuprinsul țării. Indiferent dacă în cele din urmă Navalnîi va izbândi sau va pierde, el reprezintă acum cel mai mare risc cu care s-a confruntat Putin în cele două decenii de când a preluat puterea”. În plus, scrie Financial Times, „La Washington, președintele Joe Biden a abandonat politica predecesorului Donald Trump de indiferență calculată față de soarta democrației și drepturilor omului în Rusia. Sub Biden, Casa Albă a cerut eliberarea imediată a lui Navalnîi și a susținătorilor săi”. Reacții continuă să vină și dinspre Uniunea Europeană, mai mulți miniştri de externe din țări membre, reuniți la Bruxelles, cerând sancțiuni la adresa Rusiei în urma arestării lui Navalnîi și a susținătorilor săi, scrie Euronews. Printre diplomații de rang înalt care au protestat față de situația din Rusia s-a aflat și ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu. El a declarat că România „condamnă arestarea domnului Navalnîi, care este inacceptabilă”. Ministrul român a mai subliniat că „reprimarea opoziției doar pentru că este opoziție este inacceptabilă și nedemocratică”, amintește Euronews.
În ceea ce privește relațiile construite de noua administrație americană cu partenerii din NATO și UE, presa din Hexagon reține că prima convorbire telefonică între președinții Franței și Statelor Unite a fost „o mare convergență de idei”, potrivit Palatului Élysée. Le Figaro notează că „Emmanuel Macron este primul şef de stat din UE care a putut sta de vorbă cu noul preşedinte american, Joe Biden, la patru zile după învestire. Cei doi au constatat o mare convergenţă de opinii pe principalele dosare internaţionale, în special lupta contra COVID-19 în cadrul OMS şi clima, după revenirea Statelor Unite în Acordul de la Paris”. De la venirea sa la Casa Albă, Joe Biden a stat deja de vorbă cu prim-miniştrii canadian, Justin Trudeau, şi britanic, Boris Johnson, amintește Le Figaro. „Joe Biden ar urma să pivoteze spre Bruxelles în timp ce o Uniune Europeană indispensabilă își dorește resetarea relațiilor cu SUA”, titrează The Express din Marea Britanie. „Joe Biden este hotărât să facă din Uniunea Europeană un partener indispensabil pentru politica externă a noii administrații americane, potrivit unui expert în probleme europene. Biden va încerca să lucreze direct cu instituțiile Uniunii Europene în ceea ce privește marile probleme. Prima este legată de schimbările climatice. A doua, desigur, este criza Covid iar a treia se referă la domeniul digital, unde UE are o influență crescândă”.
În Portugalia, Marcelo Rebelo de Sousa a fost reales președinte din primul tur al alegerilor. Actualul şef al statului, fost profesor de drept în vârstă de 72 de ani, devenit celebru în calitate de comentator politic la televiziune, a obţinut 61% din voturi, devansându-i pe fosta eurodeputată socialistă Ana Gomez și pe candidatul extremei drepte, André Ventura, precizează publicația elvețiană Le Temps. „Rata de absenteism s-a ridicat la 61,6%, un nou record istoric pentru alegerile prezidenţiale de la instaurarea democraţiei, în 1974. Analiştii se temeau de un absenteism mai mare, care să depășească 70%, din cauza exploziei cazurilor de coronavirus cu care se confruntă actualmente Portugalia, ai cărei zece milioane de locuitori sunt supuşi de vreo zece zile unei a doua izolări generale”. Scrutinul „a fost un test pentru candidatul extremei-dreapta, aliat al franţuzoaicei Marine Le Pen şi al italianului Matteo Salvini, care își propusese să zdrobească stânga”. „Fondatorul partidului antisemit Chega (Ajunge) a ratat cu puţin obiectivul anunţat de a ajunge al doilea, dar rezultatul lui confirmă totuşi avansul extremei drepte într-o ţară care era, până acum, o excepţie pe plan internaţional” mai comentează Le Temps.

Florin Matei, Agenția de Presă RADOR

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult