„Uniunea Europeană se teme de un ‘alarmant’ al treilea val al pandemiei, în timp ce blocul comunitar se scufundă în carantină”, titrează EuObserver.
Revista presei
„Ne confruntăm din nou cu o situaţie excepţională” a subliniat comisarul pentru sănătate, Stella Kyriakides, avertizând că situaţia s-ar putea înrăutăţi în săptămânile care vin, mai scrie EuObserver. Şi proiectul de concluzii ale summitului european ce se desfăşoară joi şi vineri prin teleconferinţă, subliniază că „situația Covid rămâne gravă, iar restricțiile trebuie menţinute”. Potrivit agenţiei italiene Ansa, şefii de stat şi de guvern subliniază că „accelerarea producției, livrării și distribuirii vaccinurilor rămâne esențială pentru a depăși criza” şi dau asigurări că „Uniunea Europeană va continua să își consolideze răspunsul global la pandemie”. Summitul este umbrit însă de nemulţumirile legate de ritmul lent de aprovizionare cu vaccinuri a Uniunii Europene, remarcă Reuters. Potrivit preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, din cei 450 de milioane de europeni, doar 62 de milioane au fost imunizaţi cu o singură doză şi numai 18,2 milioane au primit şi cea de-a doua doză. Von der Leyen a mai anunţat că UE va primi în al doilea trimestru alte 360 de milioane de doze, scrie Il Fatto Quotidiano. Comparând Europa cu „un motor diesel”, care a demarat mai încet în comparaţie cu Statele Unite şi Marea Britanie la capitolul imunizării populaţiei, preşedintele francez Emmanuel Macron a conchis că liderii europeni au fost prea timizi şi că „aceasta trebuie să fie o lecţie pentru noi toţi”, notează Le Point. Soluţia este, în opinia cancelarului german Angela Merkel, citată de ABC News, ca Europa să-şi crească producţia proprie de vaccinuri, pentru că, după cum avertizează ea, „virusul ne va ţine ocupaţi încă mult timp”.
În planul luptei cu pandemia, Polonia înăspreşte carantina în condiţiile în care numărul infectărilor atinge un nou record, titrează Bloomberg, adăugând că ţara are în acest moment cea mai ridicată mortalitate dintre ţările est-europene. În Germania, deşi confruntată cu o creştere „exponenţială” a epidemiei, Angela Merkel s-a văzut nevoită, sub presiunea publică, să dea înapoi de la măsurile stricte anunţate chiar pentru perioada Paştelui, cerându-le „iertare” concetățenilor săi, scrie Le Figaro. „În câteva cuvinte, imaginea unui cancelar experimentat în gestionarea crizelor a fost distrusă”, comentează ziarul francez. De altfel, partidul cancelarului, Uniunea Creştin-Democrată, scade în sondaje, înregistrând cel mai prost rezultat din „epoca Merkel”, constată cotidianul spaniol La Razon. Şi Bulgaria înregistrează un „nou antirecord”, cum îl numeşte agenţia sofiotă Mediapool, detaliind că peste 9.000 de persoane sunt în acest moment spitalizate din cauza COVID. Totuşi, deşi decretase închiderea marilor magazine nealimentare, guvernul bulgar s-a răzgândit după trei zile, anunţând joi că o mare parte din centrele comerciale își vor putea deschide porţile, dar cu anumite restricții și cu respectarea strictă a măsurilor antiepidemice, notează cotidianul bulgar Sega.
În plan politic, marele eveniment al serii de joi a fost prezenţa la summitul european prin videoconferinţă a preşedintelui american Joe Biden. „Biden este invitat de onoare la summitul UE marcând o resetare transatlantică”, titrează Irish Times, comentând că atât Washingtonul, cât şi Bruxelles-ul şi-au declarat intenţiile de a relansa relaţiile după câţiva ani dificili sub preşedinţia lui Donald Trump. Totuşi persistă încă unele divergenţe. „SUA critică dur Uniunea Europeană pentru conducta cu Rusia și pentru acordul comercial cu China”, titrează EuObserver, detaliind că în culisele reuniunii NATO de marţi, secretarul de stat american, Antony Blinken, i-a spus ministrului german de externe, Heiko Maas, că Washingtonul nu este de acord cu construcţia gazoductului Nord Stream pentru transportarea de gaze naturale din Rusia şi că îşi menţine intenţia de a impune sancţiuni companiilor care vor participa la această construcţie. Pe de altă parte, Casa Albă este supărată și din cauză că Berlinul se grăbește să intre într-un acord de investiții chino-european – un instrument prin care China încearcă să divizeze Occidentul – împiedicându-l totodată pe Biden să creeze un front democratic prin care să lupte împotriva comportamentului de prăduitor al lui Xi Jinping, notează The Telegraph. The Economist constată că în privinţa Chinei lucrurile au început să se îmbunătăţească la nivel transatlantic după ce Europa s-a alăturat Americii în impunerea de sancţiuni împotriva unor oficiali chinezi implicaţi în persecutarea minorităţii uigure. „Occidentul trebuie să coopereze mai mult ca oricând”, a fost şi mesajul transmis joi, la plecarea de la Bruxelles, de secretarul de stat american, Antony Blinken, care a asigurat că relaţia Statelor Unite cu NATO şi Uniunea Europeană va fi crucială pentru depăşirea provocărilor. Occidentul trebuie să arate statelor autoritare că democraţia este un sistem superior de conducere şi că valorile liberale trebuie susţinute, notează Reuters, citându-l pe Antony Blinken.
Carolina Ciulu, RADOR
