Președintele american, Donald Trump, anunță că omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, vine vineri în SUA să semneze acordul privind pământurile cu zăcăminte de minereuri rare – anunță agenția italiană ANSA.
„Statele Unite au nevoie de pământuri rare și Ucraina le are, acordul ne va permite să ne recuperăm banii”, a adăugat Donald Trump, subliniind în același timp că acordul „este foarte bun și pentru Ucraina”. „Europa va fi cea care va trebui să ofere garanții de securitate Ucrainei”, în timp ce “președintele rus Vladimir Putin va trebui să facă concesii”, a adăugat liderul american. În ceea ce privește posibilitatea de a trimite trupe în Ucraina pentru a asigura implementarea unui acord de pace, Trump a remarcat că „menținerea păcii este o parte foarte ușoară, este greu este de găsit un acord” pentru a pune capăt războiului din Ucraina, indicând că victimele conflictului sunt mai mari decât cele raportate. „Zelenski speră să-l întrebe vineri pe Trump dacă ajutorul american va fi oprit”, scrie La Libre Belgique. „Există o dată de lucru vineri”, a explicat Zelenski în cadrul unei conferințe de presă la Kiev. „Întrebarea mea către domnul Trump va fi foarte directă: vor opri Statele Unite sau nu sprijinul? Putem cumpăra arme, dacă nu va mai fi ajutor?”, a întrebat el după aceea, vorbind în engleză.
„Europa accelerează reînarmarea”, scrie agenția italiană ANSA, menționând că duminică va avea loc la Londra un summit al liderilor europeni pentru a discuta despre evoluția războiului din Ucraina și răspunsul comun care urmează să fie formulat. „După întâlnirea de la Kiev, Europa accelerează pe un front dublu și interconectat: cel al Ucrainei și cel al creșterii capacităților sale defensive. O face colectiv, dar într-un perimetru care nu este cel al Uniunii. De fapt, cei care acționează sunt Keir Starmer, Antonio Costa și Ursula von der Leyen. Toți trei se vor întâlni, duminică, la Londra cu un grup de lideri europeni pentru a discuta despre reînarmare și despre viitorul Ucrainei. Un viitor care este și cel al Europei. Summitul de la Londra va avea un caracter neobișnuit și un format foarte asemănător cu cel convocat în urmă cu câteva zile de Emmanuel Macron, la Paris. Pe de altă parte, pe 6 martie, la Bruxelles, cele 27 de state membre se vor reuni din nou într-un summit extraordinar, în care Comisia UE ar trebui să prezinte un document inițial pentru relansarea apărării comune”, amintește ANSA.
Problemele politice și Ucraina „nu sunt pe agenda discuţiilor americano-ruseşti de la Istanbul”, a spus un oficial american, citat de Reuters. „Oficialii americani și ruși nu vor discuta despre nicio problemă politică sau de securitate în timpul discuțiilor de joi de la Istanbul, a declarat un oficial al ambasadei SUA de la Ankara, adăugând că nici războiul din Ucraina nu va fi pe ordinea de zi. Delegaţiile vor discuta probleme care afectează operaţiunile misiunilor diplomatice ale celor două părţi, a adăugat oficialul.
În același timp, Reuters informează că Parlamentul de la Bucureşti a adoptat un proiect de lege care permite armatei să doboare drone care intră ilegal în spațiul aerian românesc, pe baza nivelurilor de amenințare și a riscurilor la adresa vieții și proprietății umane. „În România, stat membru al Uniunii Europeană şi NATO, care împarte o graniță de 650 km cu Ucraina, au căzut în mod repetat fragmente de drone rusești, în timp ce armata rusă a atacat infrastructura portuară ucraineană. Ambele camere ale parlamentului au adoptat proiectul de lege, în ciuda opoziției puternice din partea politicienilor ultranaționaliști de extremă dreapta care controlează mai mult de o treime din mandatele legislative. Proiectul de lege stabilește condiții specifice pentru ca România să controleze utilizarea spațiului său aerian atât pentru aeronave pilotate, cât și fără pilot. Măsurile pentru vehiculele pilotate sunt progresive, de la stabilirea poziției și identității aeronavei, până la încercarea de contact, interceptare și lovituri de avertizare”.
Autoritățile de la București au deschis o anchetă împotriva politicianului ultranaționalist român și candidat la alegerile prezidențiale din 2024, Călin Georgescu, reține Euronews. “Împotriva lui sunt cel puțin șase acuzații, printre care instigarea la acțiuni împotriva ordinii constituționale, comunicarea de informații false, declarații financiare false continue, promovarea publică a cultului persoanelor vinovate de crime de genocid și crime de război şi crearea sau susținerea unei organizații cu caracter fascist, rasist, xenofob sau antisemit”. Potrivit surselor Euronews România, lui Georgescu i s-a interzis să părăsească țara și să își creeze noi conturi de socializare, pe lângă cele pe care le are deja.
„Călin Georgescu era pe punctul de a-și depune noua candidatură la președinție”, a scris pe Facebook echipa lui, citată de Associated Press. Potrivit mesajului, autoritățile „caută să inventeze probe pentru a justifica furtul alegerilor și pentru a face orice pentru a-mi bloca noua candidatură la președinție”. El și-a îndemnat simpatizanții să protesteze sâmbătă la București. Premierul român Marcel Ciolacu a scris pe X: „Justiția e independentă și legea trebuie aplicată indiferent de persoană”. „Curtea Constituțională a luat decizia fără precedent de a anula alegerile cu două zile înainte de turul doi programat pe 8 decembrie, după victoria-surpriză a lui Georgescu la primul tur. Fusese cotat în sondaje cu sub 10% și declarase cheltuieli electorale zero. Au apărut atunci rapid acuzații de interferență rusească și încălcări ale legislației electorale”, amintește Associated Press.
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)
