Acasa Revista Presei Revista presei internaționale, 27 februarie 2023

Revista presei internaționale, 27 februarie 2023

scris de Z.V.
36 Afisari

La un an de la invazia Rusiei în Ucraina, presa internațională analizează schimbările ample aduse de acest conflict în relațiile dintre marile puteri și asupra lumii întregi.

”Războiul din Ucraina a schimbat Europa pentru totdeauna”, titrează New York Times, constatând că ”niciun alt eveniment de la Războiul Rece încoace nu a mai produs transformări atât de profunde asupra continentului european” care ”se luptă pentru a se transforma dintr-o putere pașnică într-un protagonist geopolitic robust”. ”Iluzia adânc înrădăcinată” că ”schimburile economice, comerțul și interdependența sunt cele mai bune garanții pentru pace, chiar și în relație cu o Rusie din ce în ce mai agresivă” a fost înlocuită de ”conștientizarea că pentru urmărirea obiectivelor de securitate și strategice este nevoie de o putere militară”. Astfel, ”un continent pe pilot automat, dormitând amnezic, s-a mobilizat într-un efort imens de a salva libertatea Ucrainei, o libertate văzută la scară mare ca fiind sinonimă cu propria sa libertate”, mai scrie New York Times. ”Marele rateu al lui Vladimir Putin”, titrează Politico, explicând că ”la un an de la declanșarea războiului în Ucraina, lumea lui Putin a devenit tot mai limitată”, iar președintele rus ”și-a pierdut pretenția de a mai fi un lider global”. În plus, dacă înainte de invazie, ucrainenii erau divizați în privința relațiilor cu Moscova, ”dezastrul provocat de trupele rusești a coalizat întreaga țară împotriva Moscovei” care și-a asigurat astfel ”desconsiderarea ucrainenilor pentru mult timp de acum încolo”, consolidând dorința lor de a deveni parte din familia europeană și NATO, adică exact opusul a ceea ce Putin dorea să obțină prin acest război, mai constată Politico.
Pe de altă parte, ”China rămâne aproape de Rusia, exercitând demersuri diplomatice precaute”, observă Wall Street Journal, detaliind că ”deși Beijingul se prezintă drept un avocat al păcii în Ucraina, se arată prea puțin dornic de a se distanța de Rusia”. Astfel, vineri, cu ocazia împlinirii unui an de la declanșarea războiului, China a prezentat propriul plan de pace în 12 puncte prin care cere ca Rusia și Ucraina ”să reia dialogul direct cât mai repede posibil” în vederea unei „soluţii paşnice”, cerând, printre altele, evitarea recurgerii la arma nucleară și a oricărui atac împotriva civililor, notează Le Soir. Amintind că joia trecută, China s-a abținut la votul de la Adunarea Generală a ONU asupra rezoluţiei care condamnă invazia rusă, Rai News comentează că prin acest plan Beijingul ”încearcă să-și consolideze un rol de imparțialitate”, ”concepând un cadru politic care salută unele dintre solicitările ambelor părți”, dar ”reiterând poziții cunoscute care par să dezamăgească așteptările”. Potrivit El Pais, SUA, UE și NATO și-au manifestat deja scepticismul față de planul de pace chinez, pe care îl văd favorabil Kremlinului. ”Nu este un plan de pace”, a ținut să sublinieze șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen întrucât ”China a ales tabăra, semnând, de exemplu, o prietenie nelimitată [cu Rusia] chiar înainte de invazie”. Beijingul ”nu are prea multă credibilitate pentru că nu a reușit să condamne invadarea ilegală a Ucrainei”, a declarat și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Iar consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan, a respins propunerea Beijingului, spunând că planul de pace ar fi trebuit să se încheie după primul punct, care cere „respectarea suveranității tuturor țărilor”. „Acest război s-ar putea încheia mâine, dacă Rusia încetează să atace Ucraina și își retrage forțele” a subliniat Sullivan într-un interviu pentru CNN, mai notează El Pais. În plus, raliindu-se cu Rusia, China a reușit sâmbătă să blocheze un comunicat comun de condamnare a invaziei ruse în Ucraina de către miniștrii de finanțe din cele mai puternice 20 de economii ale lumii, după cum remarcă Les Echos. Însă ceea ce îngrijorează cel mai mult în legătura cu poziția Chinei este dezvăluirea făcută de săptămânalul german Der Spiegel că Beijingul intenționează să înceapă producția pe scară largă de drone de atac de tip „kamikaze” pentru armata rusă în vederea unei posibile utilizări în Ucraina. Duminică, Jake Sullivan, consilierul național pentru securitate al SUA, a avertizat Beijingul că se va confrunta cu ”costuri reale”, dacă va furniza Rusiei arme letale pentru războiul din Ucraina, transmite CNN. ”În cazul în care China își transformă sprijinul economic și diplomatic pentru Rusia într-o asistență militară deplină, ar fi o schimbare majoră de politică externă, escaladând tensiunile deja majore cu SUA și făcând ca lumea să fie mai periculoasă”, atrage atenția USA Today.
Pe de altă parte, ”Rusia avertizează din nou asupra unei escaladări în Transnistria şi ameninţă”, titrează Die Presse, detaliind că vinerea trecută Ministerul rus de Externe a repetat acuzaţia potrivit căreia Ucraina ar avea staţionate la frontieră „un număr mare” de trupe şi armament, pregătind provocări militare în regiunea separatistă şi prorusă Transnistria. Cotidianul austriac preia avertismentul Ministerului rus de Externe că armata rusă îi va apăra pe ruşii din regiune, iar „trupele ruse de menţinere a păcii” vor apăra depozitul de arme de la Cobasna şi pe paznicii acestuia și că „orice acţiune care pune în pericol securitatea acestora, va fi percepută, potrivit dreptului internaţional, drept un atac la adresa Federaţiei Ruse”. Totodată Die Presse notează și replica Ministerului Apărării de la Chișinău, potrivit căruia nu există „niciun pericol la adresa securităţii militare” a Transnistriei, iar „informaţiile false răspândite au scopul de a genera panică şi confuzie”. Într-o declarație preluată de Ukrainskaia Pravda, și președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ținut să menționeze că declarațiile Rusiei sunt niște ”provocări” și că Ucraina respectă integritatea teritorială a Moldovei. CNN consideră într-o analiză că situația actuală din jurul Republicii Moldova reflectă mișcările întreprinse de Rusia înainte de a invada Ucraina. ”În ciuda pledoariilor de nevinovăție ale Moscovei, acțiunile sale în ceea ce privește Republica Moldova seamănă izbitor de mult cu mișcările pe care le-a făcut înainte de anexarea Crimeii în 2014 și de invazia sa la scară largă în Ucraina, anul trecut. Marți, Vladimir Putin a revocat un decret de politică externă din 2012 care recunoștea parțial independența Republicii Moldova, după cum a informat Reuters. Joi, ministerul rus al apărării a acuzat Ucraina că, „în viitorul apropiat”, „pregătește o provocare armată” împotriva regiunii separatiste pro-ruse Transnistria din Republica Moldova, a relatat agenţia rusă de presă TASS. Nu au fost oferite dovezi sau detalii suplimentare pentru a susține acuzația ministerului, acuzație care a fost respinsă de Republica Moldova. Însă afirmația i-a pus în alertă pe liderii occidentali, mai ales că survine la aproape exact un an după ce Vladimir Putin a făcut afirmații similare, nefondate, potrivit cărora rușii ar fi fost ținta unor atacuri în Donbas – flancul estic al Ucrainei, unde Moscova a sprijinit separatiștii militanți începând din 2014 – ceea ce i-a permis să prezinte invazia sa în această țară ca pe o acţiune de autoapărare”, explică CNN, conchizând că ”în centrul intereselor Rusiei în Republica Moldova se află Transnistria, un teritoriu separatist de pe zona estică a țării care găzduiește trupe rusești de zeci de ani”.

(Carolina Ciulu)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS