Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale, 27 ianuarie 2025

Revista presei internaţionale, 27 ianuarie 2025

scris de Z.V.
131 Afisari

Așa cum era de așteptat, atenția presei internaționale se concentrează pe declarațiile noului lider de la Casa Albă, la fel de contradictorii ca și viziunea acestuia asupra relațiilor externe ale SUA.
După ce președintele Trump a semnat un decret prin care dispune începerea procesului de „redenumire” a Golfului Mexic în „Golful Americii”, miliardarul Elon Musk a propus schimbarea numelui Canalului Mânecii în Canalul George Washington, în onoarea primului președinte al Statelor Unite, citim în La Repubblica. „Un nou nume pentru apele care separă Anglia de Franța”, a scris Musk pe X, postând o fotografie a unei hărți geografice a canalului, pe care poate fi citit numele lui Washington.
Între timp, președintele Donald Trump a reafirmat că Statele Unite vor câștiga controlul asupra Groenlandei. „Cred că vom reuși”, le-a spus Trump jurnaliștilor în Air Force One, adăugând că cei 57.000 de locuitori ai insulei „vor să fie cu noi”, transmite BBC. Noile comentarii ale președintelui SUA pe această temă vin după informații conform cărora premierul danez Mette Frederiksen a insistat că Groenlanda nu este de vânzare într-un apel telefonic aprins cu Trump, săptămâna trecută. „Cred că vom obține Groenlanda, pentru că noi suntem cei care îi putem garanta libertatea”, citează presa britanică din afirmațiile liderului de la Casa Albă.
Donald Trump a surprins opinia publică internațională propunând un plan și pentru Fâșia Gaza, care implică în esență deportarea întregii populații palestiniene în alte țări din Orientul Mijlociu, explicând că mișcarea ar putea fi „temporară sau pe termen lung” pentru a consolida pacea în zonă, după cum consemnează Il Fatto Quotidiano. „Vorbim de un milion și jumătate de persoane, noi vom curăța totul”, a spus președintele. Despre aceeași declarație scrie și La Libre Belgique, care adaugă la informațiile precedente faptul că Trump a vorbit cu regele Abdullah al II-lea al Iordaniei despre situație, adăugând că va discuta acest subiect și cu președintele egiptean, Abdel Fattah al-Sisi. „Aș prefera să mă implic cu unele națiuni arabe și să construiesc locuințe în altă parte, unde palestinienii poate ar putea trăi în pace”, a adăugat liderul american. Declarațiile sale au fost imediat aplaudate de extrema dreaptă israeliană, care din 7 octombrie 2023 a insistat în mod repetat pentru o soluție radicală, vorbind despre ocuparea teritoriilor palestiniene și mergând până acolo încât să amenințe, în ultimele zile, cu răsturnarea guvernului Netanyahu ca urmare a semnării armistițiului, după cum relatează „Times of Israel”. Reacția Hamas a fost și ea imediată: „Așa cum a dejucat orice plan de strămutare și patrii alternative de-a lungul deceniilor, și de această dată poporul nostru va dejuca astfel de planuri”, a declarat un înalt oficial palestinian, citat de presa israeliană.
Intențiile președintelui american sunt urmărite cu atenție și la Ankara. „În noua proiecție de putere a președintelui american și a administrației sale, care și-a stabilit China drept principala țintă, regiunea Indo-Pacific se află în centrul atenției, luând locul Orientului Mijlociu și al Europei” – constată cotidianul Sabah. Editorialistul turc notează că, pentru a-și atinge obiectivul legat de China, Trump va trebui să se reapropie de Rusia și de Turcia. De altfel, reamintește Sabah, liderul de la Casa Albă a numit recent Turcia atât „cel mai important actor din Siria, cât și singura putere din regiune care poate pune frână Israelului”. Prin urmare, noii reprezentanți ai lui Trump la Pentagon și în Orientul Mijlociu au declarat în mod pragmatic că Turcia rămâne cel mai fiabil element de stabilitate în această regiune în care Iranul și Israelul poartă o confruntare sângeroasă, constată publicația de la Ankara, care subliniază cu orgoliu că „Turcia are importanță strategică la scară globală pentru Statele Unite”.
Despre viitorul conflictului din Ucraina în viziunea noului leadership american citim o analiză în Corriere della Sera, care observă că principala pârghie în mâna Washigtonului rămâne prețul petrolului. „Pentru a-l zdrobi pe Vladimir Putin și a-l forța să pună capăt războiului din Ucraina, drumul principal trece prin petrol și gaze, cel puțin așa crede Trump. O scădere bruscă a prețului țițeiului și gazelor naturale pe piețele mondiale ar sărăci Rusia și ar accentua dificultățile sale economice”. Dar, avertizează publicația italiană, „liderul rus a demonstrat până acum reziliență în fața pagubelor enorme produse economiei și propriei populații”. „Nu este sigur că el ar ceda doar ca urmare a unei sărăciri suplimentare. Țări mult mai mici, cum ar fi Iranul și Coreea de Nord, demonstrează că pot rămâne „înfometate și în război” pentru o perioadă foarte lungă de timp”. Primatul politicii asupra economiei explică multe alegeri făcute la Moscova, și ar putea prelungi agonia acestui conflict care dăunează ambelor țări, mai scrie Corriere della Sera.
De aceeași pârghie energetică se folosește și Moscova, sub forma șantajului la aprovizionarea cu gaz, este concluzia la care ajunge cotidianul Liberation. „Lipsită de aprovizionarea cu gaz rusesc, Transnistria intră în plină criză existențială, deoarece gazul ieftin livrat timp de 30 de ani a fost baza economiei regimului separatist. Robinetul s-a oprit pe 1 ianuarie, când contractul cu Gazprom pentru tranzitarea Ucrainei a luat sfârșit. Brusc, uzinele s-au oprit, școlile s-au închis, curentul a fost întrerupt de câteva ori pe zi. „Fără gaz rusesc, Transnistria practic nu mai funcționează. Va abandona oare Moscova această regiune care a constituit mereu un instrument de presiune asupra Moldovei”? se întreabă retoric cunoscuta publicație de stânga.
Rămânem în spațiul ex-sovietic pentru a consemna modul în care presa internațională comentează alegerile cu rezultat așteptat din Belarus. Alexandr Lukașenko, autocratul aliat al lui Vladimir Putin, a fost reales cu 87,6% din voturi, după cum arată rezultatele exit-poll-urilor preluate de Le Monde din surse locale. Cotidianul francez reamintește că în mandatul precedent, liderul în vârstă de 70 de ani, aflat la putere din anul 1994, a înăbușit complet orice disidență după ce proteste fără precedent l-au vizat în 2020. Opoziția în exil a denunțat scrutinul, pe care l-a numit „o farsă” și a cerut comunității internaționale să nu recunoască rezultatele.
Washington Post remarcă la rândul său faptul că „alegerile sunt atât de lipsite de sens, încât inegalabilul candidat a afirmat că este foarte ocupat și nu are timp de campanie electorală”. Este un vot de rutină, așa cum se obișnuia și pe vremea când Belarus făcea parte din Uniunea Sovietică, iar candidații își adjudecau de regulă 90% din voturi. „Ceea ce în lumea democratică numim alegeri nu are nimic comun cu evenimentul din Belarus”, a declarat la Davos, în Elveția, Svetlana Tihanovskaia, lidera din exil a opoziției, recunoscută de Occident drept adevărata câștigătoare a alegerilor din 2020. „Este ca un ritual prin care dictatorii se aleg pe ei înșiși”, adaugă opozanta.
Un fapt bizar, dar grăitor consemnat de publicația americană este că persoana care coordonează astăzi campania lui Lukașenko este fostul blogger disident care a fost victima unei uimitoare operațiuni de răpire organizată de stat în mai 2021, când autoritățile belaruse au silit un avion al companiei Ryanair să aterizeze la Minsk pentru a-l aresta. Transfirmarea opozantului în propagandist al puterii este un simbol al fricii, al terorii și al șantajului la care sunt supuși cei ce încearcă să i se opună lui Lukașenko, conchide Washington Post.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS