Revista presei internaționale – 27 ianuarie | Ziua Veche
Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 27 ianuarie

Revista presei internaționale – 27 ianuarie

scris de Z.V.
15 afisari

Așa cum ne-a obișnuit de mai multă vreme, criza provocată de noul coronavirus continuă să se afle pe prima pagină a ziarelor străine, reflectând pesimism sau optimism în aceeași măsură.

De exemplu, “Marea Britanie va sprijini alle țări ale lumii în efortul lor de a depista noile versiuni ale virusului legat de COVId-19“, se arată într-un comunicat al guvernului apărut în presa britanică, comunicat care anticipa discursul rostit ieri pe această temă de ministrul britanic al sănătății, Matt Hancock. Din ziarul britanic The Independent mai aflăm că, în același discurs, “ministrul Hancock a criticat protecționismul manifestat de Uniunea Europeană în privința vaccinului anticoronavirus, condamnând totodată și haosul creat la frontiera britanică cu ‘bătrânul continent’“. Pe de altă parte, potrivit aceluiași ziar, Hancock a promis că  “Marea Britanie va coopera cu Uniunea Europeană pentru a se asigura că distribuția vaccinurilor nu va fi în niciun fel perturbată“. După cum aflăm dintr-un alt ziar britanic, The Guardian, guvernul a numit un ministru special, care să se ocupe de problema vaccinurilor. El se numește Nadhin Zahawi și potrivit aceluiași ziar, dorind să înlăture temerrile populației, el  “s-a declarat sigur că firma Pfizer va asigura numărul necesar de vaccinuri în Marea Britanie“. Dar nu toate țările sunt mulțumite de modul în care este distribuit vaccinul. De exemplu, „președintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, a cerut țărilor bogate să nu-și facă stocuri cu surplusul de vaccinuri, astfel încât repartizarea vaccinurilor să se facă mai judicios“, după cum relevă ziarul sud-african The Star. Același ziar subliniază faptul că “aproape jumătate din numărul deceselor datorate noului coronavirus din Africa s-au înregistrat în Africa de Sud“.

În Statele Unite, dar nu numai acolo, schimbarea gărzii la Casa Albă este urmărită cu mare atenție. Iată titlurile unor articole din presa internațională care ilustrează acest lucru.  “Șeful poliției de la Capitoliu își cere scuze – oamenii săi știau că vor fi eventuale violențe“, scrie ziarul The New York Times.  Și tot acest ziar titreaază – “în timp ce Trump încearcă să rămână o forță politică, apar noi ținte la orizont“. Un alt ziar american, The Washington Post, lansează acuzații grave, afirmând că “Pentagonul a restricționat comanda gărzilor din Washington înaintea izbucnirii răzmeriței”. Iar ziarul francez Le Figaro anunță că “actul de acuzare la adresa lui Trump a fost remis Senatului american”. Și tot în Statele Unite, ziarul USA TOday afirmă că “tot ce a făcut sau a spus Trump ca să deturneze rezultatul alegerlor va apărea în actul de punere sub acuzare“. După care mai subliniază faptul că, cităm, „atacurile de pe Colina Capitoliului nu au fost o acțiune spontană”.

Dar să trecem în Europa, unde Italia apare din nou într-un rol principal pe arena politică. “Premierul Giuseppe Conte a demisionat, așa că se deschide calea tratativelor”, titrează cotidianul italian Corriere della Sera. “Plecăm cu capul sus”, titrează un alt ziar italian, La Stampa, citându-l pe prmierul Conte. “Gata cu pantomimele”, titrează Il Giornale, un ziar care, după cum se știe, îi aparține fostului premier Silvio Berlusconi. Și comentează ironic: “Oamenii din jurul lui or fi fost ei responsabili, da, dar au fost invizibili. Iată de ce nu l-au putut salva pe Conte”.

În sfârșit, să ne oprim acum în Germania, care, cel puțin în privința noului coronavirus, pare să se confrunte cu surprinzătoare greutăți în comparație cu alte state europene, chiar dacă mai puțin dezvoltate.”Este urgent nevoie s[ folosim toate rezervele de vaccin”, titrează cotidianul Die Zeit. „Cazurile de coronavirus înregistrate printre polițiști trebuie considerate drept accidente de muncă”, opinează publicația Die Welt. Iar pe plan politic, ziarul financiar Handelsblatt afirmă că, potrivit  lui Helge Braun, șefului de cancelarie al Angelei Merkel, „în anii următori, chiar și în contextul unei discipline stricte a cheltuielilor, pragul debitelor nu va putea fi respectat”. Iar ziarul britanic Financial Times comentează: „ Pentru un partid precum Uniunea Creștin-Democrată a doamnei Merkel, care, în privința datoriilor, a pledat ani în șir pentru un așa-zis  ‚zero absolut’, propunerea eliminării, chiar dacă temporare, a pragului datoriilor reprezintă o mare abatere de la o polică fiscală considerată până acum drept una ultraortodoxă”.

Alexandru Danga

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult