Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 27 septembrie

Revista presei internaționale – 27 septembrie

scris de Z.V.
55 Afisari

Discursul președintei Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, în fața Comisiei pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European, este consemnat de presa internațională.

Presiunile interne asupra prețurilor rămân puternice, a afirmat Lagarde, citează La Stampa. Lagarde a semnalat că actualele costuri ale îndatorării ar fi atins apogeul, dar vor rămâne ridicate atât cât este nevoie pentru a reduce inflația, completează Euronews și amintește că, în septembrie, estimările de creștere ale UE au fost revizuite la un modest procent de 0,8% pentru 2023, de la estimarea de 1% din primăvară, din cauza semnelor îngrijorătoare de stagnare a activității economice în Germania. Totodată, Standard & Poor’s se așteaptă la o creștere slabă a economiei în zona euro, menționează Money Review. În raportul pentru trimestrul al treilea, agenția de rating și-a menținut neschimbată prognoza de creștere de 0,6% anul acesta, față de 3,4% în 2022. Pentru 2024, ritmul de creștere se va accelera până la 0,9%, urmând să revină la o creștere anuală de 1,5% în 2025-2026, după cum notează publicația elenă. Deși agenția de rating își păstrează neschimbate previziunile de creștere pentru zona euro, a revizuit în scădere previziunile pentru 2023 și 2024 pentru țările care au o dependență ridicată de comerțul exterior și în care piața imobiliară internă trece printr-o corecție abruptă, precum Germania și Țările de Jos. În schimb, a îmbunătățit previziunile, în special pentru 2023, pentru țările în care inflația scade mai rapid și piața muncii se dovedește mai rezistentă, cum ar fi Spania și Belgia, notează Money Review.
Aflat la Roma, președintele francez Emmanuel Macron s-a întâlnit cu șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, anunță Les Echos. În timpul acestei întrevedri ad-hoc, Meloni i-a anticipat președintelui francez planul italian, sau italo-francez, în cel mai bun caz, pe care îl va prezenta în două etape cheie: la summitul din 6 octombrie de la Granada și la Consiliul European din 26-27 octombrie, scrie La Repubblica. Este un proiect complex, dar care merită încercat şi care prevede investiții în Africa și un pact pentru repatrieri imediate, sub egida ONU, detaliază ziarul italian. În miezul dezbaterii europene pe tema migrației, numărul sosirilor în Italia cu bărci din Africa de Nord a crescut, cu peste 133.000 de migranți înregistrați în acest an, față de aproape 70.000 pentru aceeași perioadă din 2022, însă cifrele nu le-au depășit încă pe cele din 2016, precizează Le Figaro, amintind că relațiile dintre Paris și Roma au fost tensionate în noiembrie 2022, când Italia a refuzat să primească nava umanitară Ocean Viking. Macron și Meloni urmează să se întâlnească din nou vineri, în Malta, cu ocazia celui de-al 10-lea summit al țărilor din sud ale Uniunii Europene, adaugă Le Monde.
La Geneva, Italia și-a reiterat sprijinul deplin pentru Comisia ONU însărcinată să investigheze toate presupusele încălcări și abuzuri ale drepturilor omului și încălcările dreptului internațional umanitar și crimele conexe în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, anunță Rai News. Vorbind în cadrul Dialogului Interactiv cu Comisia Internațională Independentă de Anchetă a Națiunilor Unite privind Ucraina, la cea de-a 54-a sesiune a Consiliului pentru Drepturile Omului, ambasadorul Vincenzo Grassi, Reprezentantul Permanent al Italiei la ONU, a subliniat că Roma este alături de Ucraina și de poporul ei, care luptă pentru a-și apăra libertatea, suveranitatea, independența și integritatea teritorială. Repercusiunile conflictului din Ucraina afectează toate societățile noastre și în special țările cele mai vulnerabile, inclusiv în ceea ce privește insecuritatea alimentară și, din acest motiv, Italia condamnă ferm decizia Rusiei de a-și suspenda participarea la Inițiativa Mării Negre, a declarat Grassi, subliniind că Roma sprijină formula de pace în 10 puncte a președintelui Volodimir Zelenski și, de asemenea, se află în fruntea eforturilor de reconstrucție a Ucrainei, acesta fiind una dintre prioritățile principale ale Președinției italiene a G7, de anul viitor, citează Rai News.
Între timp, Rusia intenționează să-și majoreze bugetul militar cu 70% în 2024, titrează Le Monde. Cifrele, încă în formă de proiect, au fost dezvăluite de Bloomberg, fără a fi infirmate ulterior: bugetul de apărare al Rusiei ar urma să ajungă anul viitor la 10,8 trilioane de ruble, sau 6% din PIB. Creșterea, de aproape 70%, este amețitoare: în 2023, cheltuielile alocate apărării au fost de 6,4 trilioane de ruble, sau de 3,9% din PIB, iar în 2021, cheltuielile militare au fost echivalente cu 2,7% din PIB, reține Le Monde.
La New York, în ultima zi a sesiunii la nivel înalt a Adunării Generale a Națiunilor Unite, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a denunțat nebunia noii curse a înarmării nucleare, avertizând că, dată fiind modernizarea arsenalelor, aceste arme devin din ce în ce mai rapide, mai precise și mai ascunse, și solicitând „inversarea acestei tendințe”, notează 20 Minutes. În acest context, șeful ONU a îndemnat puterile nucleare să se angajeze să nu folosească niciodată, în nicio circumstanță, arme nucleare și a solicitat, de asemenea, un „moratoriu total” asupra testelor nucleare, adaugă Sud Ouest. Guterres nu a numit nicio țară, dar declarațiile făcute cu ocazia Zilei Internaționale pentru Eliminarea Totală a Armelor Nucleare vin pe fondul temerilor trezite de amenințările ruse privind utilizarea armelor nucleare în războiul din Ucraina, precizează publicația franceză. În plus, și alte țări îngrijorează comunitatea internațională în acest domeniu, în special Coreea de Nord și Iranul, scrie Sud Ouest.
La Seul, China, Coreea de Sud şi Japonia au convenit să organizeze un summit al liderilor celor trei ţări cât mai curând posibil, pentru a linişti îngrijorările Chinei faţă de aprofundarea legăturilor de securitate dintre Japonia, Coreea de Sud şi Statele Unite, informează France24 și amintește că Tokyo, Seulul şi Washingtonul organizeză regulat exerciţii militare comune, provocând furia Phenianului. Cooperarea dintre Coreea de Sud, China şi Japonia, trei ţări care reprezintă 20% din populaţia mondială şi 25% din PIB-ul mondial, joacă un rol important nu numai în Asia de Nord-Est, ci şi pentru pacea, stabilitatea şi prosperitatea lumii, subliniază France24.

Cristina Zaharia, RADOR

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS