La Roma, funeraliile Papei Francisc au reunit numeroși lideri mondiali și câteva sute de mii de credincioși, relatează La Stampa, iar The New York Times adaugă că acest eveniment ar putea fi considerat ultimul act al pontifului care a căutat să unească oamenii.
Teama de o schismă, rolul femeilor și reformele iminente sunt problemele cu care se va confrunta viitorul papă, căruia Francisc i-a lăsat o moștenire complexă, cu schimbări nefinalizate, care au creat diviziuni profunde, într-o lume foarte tulburată, constată El Pais și conchide: Conclavul trebuie să aleagă un succesor demn de o hartă internațională explozivă. Cum va influența greutatea Chinei următorul Papă, după deschiderea lui Francisc față de Asia întreabă Euronews și răspunde: intensa activitate pastorală și diplomatică a Papei Francisc pentru a construi o punte cu Asia a rămas neterminată. Mulți cardinali electori nu sunt europeni, numeroși sunt asiatici. Pentru prima dată, Asia va fi reprezentată de 23 de cardinali electori din 135. Dintre cei aproape un miliard și jumătate de catolici din lume, Asia reprezintă 10%, dar este deja un caz recunoscut de dezvoltare umană și economică, iar politica Vaticanului nu se poate preface că ea nu există, comentează Euronews.
Tot la Roma, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avut o dublă întâlnire „eclezială”: una cu secretarul de stat al Vaticanului, cardinalul Pietro Parolin, și una cu președintele Conferinței Episcopale Italiene, cardinalul Matteo Zuppi, numit de Papa Francisc pentru misiunea de pace în Ucraina, informează Avvenire. În centrul discuțiilor s-au aflat negocierile de reducere la tăcere a armelor, dar și cele două acțiuni de „diplomație umanitară” desfășurate de Sfântul Scaun care aduc în dialog Kievul și Moscova: schimbul de prizonieri de război și repatrierea copiilor ucraineni din Rusia, completează ziarul italian. De asemenea, Zelenski a avut o întrevedere cu președintele SUA, Donald Trump, într-un moment crucial în negocierile pentru un armistițiu în Ucraina, evidențiază Courrier International. Odată cu întâlnirea Trump – Zelenski, ucrainenii întrevăd o rază de speranță și o schimbare de ton între cei doi lideri, observă The New York Times. După ce a părăsit Roma, Trump a sugerat pe rețeaua sa de socializare Truth Social că omologul său rus, Vladimir Putin, s-ar putea să nu vrea să pună capăt războiului din Ucraina și s-ar putea „să-l ducă cu vorba”, menționează La Libre Belgique. În acelaşi timp, Moscova a anunţat că președintele Putin i-a spus trimisului lui Trump, Steve Witkoff, în timpul recentei lor întâlniri, că ar fi pregătit să negocieze rezolvarea conflictului din Ucraina „fără nicio condiție prealabilă”, adaugă ziarul belgian. Dacă europenii vor să descurajeze Rusia, să liniștească Ucraina, să apere membrii UE sau NATO existenți sau chiar să apere Ucraina, atunci au nevoie de o putere de luptă adaptată la provocările ridicate de armata Rusiei, analizează Foreign Affairs. Menținerea păcii cu ajutorul american este un concept depășit, noua gândire pe care Europa ar trebui să o promoveze fiind aceea a unei capacități de luptă independente, crede revista americană.
Habemus Transatlantica? titrează Milliyet. Vaticanul își va alege noul Papă, dar pot fi oare restaurate relațiile transatlantice? întreabă ziarul turc. Cu ocazia funeraliilor Papei, cele două părți ale comunității transatlantice s-au reunit, dar pot găsi ele un numitor comun, de vreme ce, în plan politic și economic, cele două părți ale Atlanticului au o serie de poziții divergente? Evoluția războiului Ucraina-Rusia, conflictul dintre Israel și Hamas, negocierile cu Iranul prin intermediul Omanului, războiul comercial dintre SUA și China și disensiunile dintre liderii europeni vor marca viitorul relațiilor transatlantice, opinează Milliyet.
A treia rundă de discuții dintre Teheran și Washington, de la Muscat, Oman, privind programul nuclear al Iranului s-a încheiat cu dezacorduri majore, dar părțile au convenit să se întâlnească din nou pe 3 mai, anunță The Wall Street Journal. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că diferențele majore dintre Iran și Statele Unite rămân nerezolvate, notează Tehran Times. Într-o declarație separată, ministrul de externe din Oman, Sayyid Badr al-Busaidi, a declarat că discuțiile au identificat „o aspirație comună de a ajunge la un acord bazat pe respect reciproc și angajamente durabile”, adăugând că au fost abordate principiile de bază, obiectivele și preocupările tehnice, reține Tehran Times.
Liderul nord-coreean, Kim Jong Un, a participat la ceremonia de lansare a unei nave de război concepute pentru a consolida puterea de descurajare nucleară a Coreii de Nord, care ar putea redefini echilibrul puterii în Asia, informează Le Point. Numită „Choe Hyon”, în onoarea fostului ministru nord-coreean al apărării, nava a fost construită în doar 400 de zile, un semn clar al dorinței Phenianului de a-și etala puterea militară și de a concura cu marile puteri ale lumii, analizează Le Point. Potrivit agenției de știri de stat KCNA, este cea mai mare navă de război construită vreodată de Coreea de Nord, țară care deține deja arme nucleare. Din punct de vedere strategic, lansarea distrugătorului Choe Hyon reprezintă mai mult decât o simplă piatră de hotar tehnologică, este o declarație de intenție, subliniază Army Recognition. Coreea de Nord semnalează că nu se mai mulțumește să rămână o putere naavală de coastă. Construcția acestei noi clase de nave de război, combinată cu promisiunile de a construi nave mai mari, indică o viziune de proiecție a puterii și descurajare care se extinde în teatrul de operațiuni mai larg din Pacific, iar comentariile lui Kim Jong Un despre crearea unei flote operaționale pe ape albastre subliniază ambiția de a confrunta forțele SUA și aliate mult dincolo de Peninsula Coreeană, provocând dinamica securității maritime regionale, comentează Army Recognition. (Cristina Zaharia, RADOR RADIO ROMÂNIA)
