„A ajuns, în sfârşit, epidemia la final?” se întreabă pe prima pagină Le Figaro, notând că în condiţiile în care vaccinarea cetăţenilor merge înainte, iar datele epidemiologice se îmbunătăţesc, perspectiva unei ieşiri de durată din criza sanitară pare mai realistă ca niciodată.
La Repubblica vine, la rândul ei, cu o veste bună: „imunitatea la coronavirus durează cel puțin un an, dar ar putea rămâne chiar pentru întreaga viață”. Citând două studii realizate pe persoane expuse la virus în urmă cu un an, cotidianul italian detaliază că majoritatea persoanelor care au fost internate în spital pentru COVID-19 și care au fost apoi vaccinate nu ar mai avea nevoie de rapeluri ulterioare. Persoanele vaccinate care nu au fost niciodată infectate cu SARS-CoV-2 vor avea nevoie probabil de o doză suplimentară, la fel ca și minoritatea celor infectați care nu au dezvoltat un răspuns imunitar semnificativ, mai scrie La Repubblica.
Între timp, preşedintele american Joe Biden cere serviciilor secrete americane să-şi intensifice eforturile pentru ca în termen de trei luni să prezinte un raport despre originea coronavirusului, neexcluzând posibilitatea ca virusul să fi scăpat printr-un accident din laboratorul de la Wuhan, notează New York Times. Statele Unite „vor lucra alături de partenerii din întreaga lume pentru a face presiuni asupra Chinei să participe cu transparenţă totală la o investigaţie internaţională bazată pe probe” reţine South China Morning Post din declaraţiile preşedintelui american. În replică, Beijingul respinge demersul lui Joe Biden, susţinând că are scopul de a „stigmatiza guvernul chinez”, scrie The Guardian, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, care vorbeşte despre o „manipulare politică pentru pasarea vinei”.
În plan economic, Statele Unite şi China au avut o prima discuţie pe probleme de comerţ de la venirea lui Joe Biden la Casa Albă, remarcă Bloomberg. Amintind că relaţiile dintre Beijing şi Washington s-au degradat mult sub preşedinţia lui Donald Trump, ajungând în punctul unui război comercial între primele două puteri mondiale, La Libre Belgique preia declaraţiile oficiale după această întâlnire desfăşurată on line, care vorbesc despre un „schimb de vederi constructiv” şi o „atitudine de egalitate şi respect reciproc”. Totuşi, cotidianul belgian menţionează că Beijingul nu şi-a îndeplinit în totalitate angajamentele de a achiziţiona produse şi servicii americane în suma prevăzută în acordul comercial, iar Washingtonul, la rândul său, menţine o serie de taxe vamale impuse de Donald Trump unor produse chineze, justificând că sunt necesare „pentru a remedia o situaţie comercială dezechilibrată şi inechitabilă”. Pe de altă parte, „Lăcomia Chinei aruncă în aer preţurile la materiile prime” la nivel global, constată Le Figaro, detaliind că gigantul chinez cumpără tot ce prinde în materie de metale rare, aur, oţel, determinând o creştere explozivă a preţurilor pe pieţele internaţionale. The Japan Times avertizează că „lumea s-ar putea confrunta cu goluri în aprovizionare pentru o lungă perioadă de timp” întrucât fabricile chineze sunt reticente să-şi mărească producţia din cauza unei combinaţii de factori cum ar fi creşterea preţurilor la materiile prime şi incertitudinile legate de revenirea economiei globale şi a consumului intern în China.
La nivel european, fondul de redresare post-pandemie a primit joi aprobarea din partea Parlamentului Ungariei, cu o majoritate covârşitoare, ceea ce deschide calea implementării planului UE care prevede subvenții și credite europene comune în valoare de 750 de miliarde de euro pentru anii următori, scrie EUObserver. „Ungaria reprezenta un potențial obstacol, pe fondul unui conflict pe tema statului de drept între Uniunea Europeană și regimul naționalist-populist al lui Viktor Orban, dar și din cauza faptului că Budapesta a uzat frecvent de dreptul său de veto pentru a forța UE să-i ofere concesii”, explică publicaţia europeană. În luna iunie, Comisia Europeană ar urma să-şi facă prima intrare pe piețele financiare pentru a atrage fondurile care vor fi utilizate pentru acordarea primelor avansuri către țările ale căror planuri de redresare şi rezilienţă vor fi fost aprobate până atunci, anunţă Naftemporiki. Publicaţia greacă aminteşte că, potrivit ultimelor date, Comisia Europeană a primit până acum 18 planuri naţionale de redresare și reziliență, dar mai sunt în „aşteptare” planurile Bulgariei, Cehiei, Estoniei, Finlandei, Irlandei, Maltei, Olandei, României și Suediei. Naftemporiki subliniază totodată şi cerinţa Comisiei Europene ca statele membre să pună accent pe calitatea planurilor lor naționale și nu pe viteza de depunere a acestora.
În final, o veste bună pentru românii care doresc să călătorească în Bulgaria. Ministerul Sănătăţii de la Sofia a anunţat anularea restricţiilor de călătorie pentru cetăţenii români, aceştia putând intra în ţara vecină pe la toate punctele de frontieră fără a mai fi nevoie să prezinte un test PCR negativ sau un test antigen pentru COVID-19, un certificat de vaccinare sau un document care să ateste existenţa anticorpilor după vindecarea de coronavirus, transmite publicaţia bulgară Darik.
(Carolina Ciulu)