Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale – 28 martie

Revista presei internaţionale – 28 martie

scris de Z.V.
159 Afisari

Atentatul din Rusia, războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Apropiat și un scandal politic la Budapesta sunt temele care au atras în cea mai mare măsură atenția presei internaționale.
„Anchetatori ruşi au anunțat miercuri că au primit 143 de sesizări privind persoane dispărute după atacul de vineri de la Moscova”, în vreme ce „bilanțul oficial al victimelor e în prezent de 140”, până acum fiind identificate 84 de cadavre, transmite agenția Reuters. „Șeful serviciului de informații al Rusiei (FSB) a acuzat Ucraina și Occidentul că au facilitat atacul revendicat de gruparea jihadistă Stat Islamic, Rusia insistând asupra unei legături între Kiev și atacatori”, informează Rai News. „Credem că acțiunea a fost pregătită de islamiștii radicali înșiși și, evident, facilitată de serviciile secrete occidentale și că serviciile de informații ucrainene sunt implicate direct”, a declarat el presei ruse. Publicația spaniolă ABC subliniază că „atacul a ridicat o serie de întrebări cu privire la resursele și prioritățile autorităților ruse în ce privește securitatea cetățenilor proprii. În ciuda faptului că serviciile de informații din SUA și Marea Britanie avertizaseră Rusia că un atac terorist ar putea avea loc, Putin le-a ignorat din cauza relațiilor tensionate cu Occidentul”. Corriere Della Sera se întreabă „De ce acuză Putin Occidentul pentru atacul de la Moscova (chiar dacă nu crede)”, și găsește în mod surprinzător un răspuns chiar în Rusia: „un editorial din Nezavisimaia Gazeta a susținut într-o explozie de sinceritate că Kremlinul e obișnuit să testeze opinia publică înainte de a alege ce măsuri să ia, prin transmiterea unor scenarii diferite cetățenilor. Și rușii sunt acum aproape toți de acord că Zelenski e noul Osama bin Laden. Cartea cea mai ușor de jucat”. Săptămânalul britanic The Economist își pune o întrebare similară și consideră că răspunsul ține de „cum poți folosi un eșec catastrofal în materie de securitate pentru a-ți consolida dictatura”. Dat fiind că toată Duma vuiește acum pe tema reintroducerii pedepsei cu moartea, „aceasta nu va ameliora securitate Rusiei și nici nu-i va proteja populația de ISIS. Dar îi va face pe ruși mai vulnerabili la teroarea propriului lor stat”. The New York Times crede că atacul e posibil să fie o diversiune a FSB, cum au fost atentatele din 1999 soldate cu peste 300 de morți, înscenate drept pretext pentru al doilea război cecen. Acelea au demonstrat deja că „Putin nu are alergie la sânge, rusesc ori de alt fel”. Tot istoria, coroborată cu incompetența statului rus, poate indica și a doua variantă posibilă: un atentat autentic islamist. Concluzia cotidianului american: „Indiferent ce s-a petrecut în Rusia, teroare islamistă sau complot FSB ori vreo detestabilă combinație între ele, pentru noi e de rău augur”.
Detestabile sunt în orice caz crimele de război rusești detaliate de un nou raport ONU privind situația drepturilor omului în Ucraina, citat de publicația ucraineană Korespondent. Prizonierii de război ucraineni au fost supuși la abuzuri fizice și sexuale de către militari și oficiali ruși, inclusiv șocuri electrice și simularea execuţiei. Același raport ONU a „documentat cazuri credibile de execuție – cel puțin 32 de prizonieri ucraineni în intervalul decembrie-februarie”. O altă atrocitate recentă e relatată de BBC: „rachete ruseşti ghidate au lovit o şcoală dintr-o zonă rezidenţială omorând un om şi rănind cel puţin 16” în orașul Harkov. „Reacţionând la atac, preşedintele Zelenski a îndemnat Occidentul să accelereze livrarea de avioane de vânătoare şi de sisteme antiaeriene.” Vestul vine într-adevăr cu noi inițiative, aflăm din Evropeiska Pravda: „la Varșovia a fost lansată marţi «Coaliția pentru vehicule blindate» destinate Ucrainei, inițiată de Polonia și Germania și susținută de Marea Britanie, Suedia și Italia”. Această se alătură deja existentelor „Coaliţia pentru tancuri” și „Coaliția internațională pentru drone”. Concomitent, anunță Agenția ucraineană de presă RBC, „Slovenia a decis să se alăture inițiativei cehe de a găsi și cumpăra muniție de artilerie pentru Ucraina”. O serie de țări occidentale au anunțat deja că se alătură inițiativei Cehiei şi au alocat fonduri pentru achiziționarea de obuze. Sub titlul „Europa trebuie să se adapteze și să construiască o economie de război fără întârziere”, Le Monde publică o opinie semnată de fostul secretar de stat pentru Europa al Franței, Laurence Boone, și fostul ministru al afacerilor externe al Moldovei, Nicu Popescu, care consideră că „UE trebuie să acționeze rapid pentru a-și adapta economia și legislația la noua realitate geopolitică”. Între timp, consemnează Reuters, UE a ajuns miercuri la un compromis privind „prelungirea importurilor de alimente fără taxe din Ucraina, în condiţiile unei abordări echilibrate între sprijinirea Ucrainei și protejarea piețelor agricole din UE”. NATO, pe de altă parte, „studiază posibilitatea doborârii rachetelor rusești ajunse prea aproape de granițele ei”, reține La Libre Belgique. Decizia vine la două zile după ce „o rachetă de croazieră rusească lansată spre orașe din vestul Ucrainei a pătruns în spațiul aerian polonez timp de 39 de secunde”.
„Impas al negocierilor de la Doha privind pacea în Gaza, după rezoluția Consiliului de Securitate de luni. Guvernul israelian a decis de fapt să-și recheme delegația din capitala Qatarului, acuzând Hamas că a făcut «cereri delirante»”, rezumă Euronews ultimele evoluții din Orientul Apropiat. Nu chiar atât de „delirante” sunt totuși demersurile Hamas, avertizează The Jerusalem Post, dezvăluind că deciziile comandatului teroriștilor Hamas, Yahya Sinwar, au fost supuse analizei Inteligenței Artificiale la Universitatea Reichman, iar verdictul este că deciziile 12 din 14 decizii analizate au fost raționale. „Dacă majoritatea experților cred că Sinwar e un psihopat irațional”, studiul demonstrează că el e de fapt „un psihopat care în cele din urmă ia decizii raționale”. „Netanyahu face din țara sa un stat paria, izolat de restul lumii și acuzat de justiția internațională. În fața catastrofei umanitare din Gaza, opiniile s-au răsturnat, iar aliații tradiționali ai Israelului, inclusiv americanii, se distanțează”, apreciază Courrier International, referindu-se la rezoluția ONU pro-armistițiu lăsată să treacă de SUA. Britanicul The Guardian nu crede însă că SUA și-au schimbat semnificativ poziția, fiind mai degrabă vorbe și mai puțin fapte: „Administrația Biden a făcut o cotitură de 180 de grade din cauza frustrării mai mari pe care i-o provoacă Netanyahu. Dar nu vă așteptați la mai mult”. Site-ul israelian Ynet News are o perspectivă mai pragmatică: e vorba de „soluția celor două state”, nu însă cele la care v-ați gândi, ci Michigan și Nevada. Două state americane decisive pentru alegerile prezidențiale din SUA, de ale căror voturi Biden are nevoie pentru a-l învinge pe Trump. Alt cotidian britanic, The Telegraph, denunță însă „rușinoasa trădare a Israelului de către Occident, care îi oferă Hamasului șanse de a ucide din nou”. „Războiul nu se câștigă cu armistiții”, avertizează acesta. Părere împărtășită și de filozoful francez Bernard-Henri Lévy într-un editorial găzduit The Wall Street Journal sub titlul: „Și dacă SUA ajută de fapt Hamasul să câștige?” „Lumea nu are decât o singură variantă. În loc să-și investească întreaga energie în încercarea de a forța Israelul să-și plece capul, conducătorii globali ar trebui să preseze Hamasul să capituleze. În primul rând: eliberarea tuturor ostaticilor. Apoi evacuarea civililor din zona luptelor iminente. Și, în fine, la Rafah, lichidarea a ce va mai fi rămas din Hamas și detașamentele ei ale morții.” Acesta, afirmă Lévy, e unicul drum către pace.
În Europa, guvernul ungar condus de Viktor Orbán e grav afectat de un scandal de corupție, arată publicația franceză 20 Minutes. „Furia împotriva executivului e în creştere pe străzi. Mii de oameni au manifestat marţi la Budapesta pentru a cere demisia prim-ministrului după difuzarea unei înregistrări audio privind implicarea unui membru al guvernului într-o afacere de corupție.” „Cel mai mare scandal politic și juridic din ultimii 30 de ani”, susține opoziția. Portalul european Politico consideră că Orbán e în pericol din cauza unui inamic nou, Peter Magyar, cel care a publicat înregistrarea. Totuși, „în ciuda ascensiunii lui rapide în calitate de forță politică, opoziția Ungariei nu a reușit până acum să ciobească măcar controlul lui Orbán asupra politicii ungare”. Revista americană Foreign Policy analizează strategia electorală a lui Orbán, observând că acesta a trecut iar la atacuri electorale după o rețetă probată: sperietoarea Soros. Originea ei o regăsim la doi propagandiști americani, Arthur Finkelstein și George Birnbaum, „care au sesizat un fapt simplu: dacă vrei să câștigi alegerile, treci la atac. Un alegător greu va opta pentru alt candidat decât cel pe care-l preferă deja, deci e dificil să-l convingi. Însă să-l demoralizezi e ușor”. Tot ei l-au ajutat pe Netanyahu să câștige în 1995 cu o strategie similară. „Apoi Netanyahu le-a făcut cunoștință cu alt politician ambițios: Orbán”. Acum, crede Foreign Policy, „Orbán are deja Ungaria în buzunar și Europa va fi următorul lui pas. Și în acest scop pare că va abuza din nou de Soros. Europa ar face bine să fie pregătită”.

(Andrei Suba, RADOR)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS