Noile taxe vamale anunțate de SUA, procesul de pace din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu se regăsesc din nou printre temele cele mai comentate de presa internațională.
„Donald Trump a anunțat noi taxe vamale de 25% pentru toate mașinile importate în SUA”, informează BBC. Președintele a subliniat că măsura va duce la o „dezvoltare extraordinară” a industriei auto, va crea locuri de muncă și va aduce investiții în SUA. Analiștii avertizează că decizia ar putea să provoace perturbări majore în producție, să crească prețurile și să tensioneze relațiile cu aliații. Mexicul e cel mai mare furnizor străin de mașini al SUA, urmat de Coreea de Sud, Japonia, Canada și Germania. Tot BBC precizează că „numeroşi parteneri comerciali importanţi ai SUA au condamnat taxele”, inclusiv UE și Japonia. Totodată, consemnează agenția Reuters, Trump a amenințat joi că poate impune taxe vamale și mai mari împotriva UE şi Canadei, dacă cele două s-ar coaliza pentru a-i face un „rău economic” Americii. Comisia Europeană a anunțat la rându-i joi că UE își pregătește replica. Portalul european Politico rezumă poziția UE: „vom lovi și noi, dar vom și negocia”; ea apreciază totodată că producătorii germani de mașini vor fi cei mai afectați. The Financial Times consideră că firme precum Tesla, care-și produc și piesele în SUA vor avea de beneficiat. Scopul teoretic al taxelor e triplu: „încasarea de noi venituri, stimularea producției interne și avantajarea producătorilor locali în raport cu cei străini. Dar e improbabil să funcționeze. Trump a reordonat ierarhia perdanților și învingătorilor în comerțul cu mașini – numai că, posibil, nu cum ar fi vrut el”. Și The Wall Street Journal crede că taxele nu vor duce la o „explozie a producției americane”. Rațiunea lor poate fi explicată printr-o declarație recentă a vicepreședintelui JD Vance: „Dacă vrei să fii răsplătit, construiește în SUA. Dacă vrei să fii penalizat, construiește în afara SUA. E atât de simplu”. Dincolo de taxe, Trump beneficiază de o opinie indulgentă dintr-o direcție surprinzătoare: ziarul britanic de stânga The Guardian. Trump încearcă să aplice în politică un principiu aplicat în afaceri acum 20 de ani de Mark Zuckerberg la lansarea Facebook și preluat și validat ulterior de alți antreprenori precum Elon Musk și Jeff Bezos: „Mișcă-te rapid, chiar dacă mai și strici câte ceva”. Șansele ca Trump „să reușească în radicalismul său sunt mici, dar în tot haosul regăsim și contestări ale convențiilor care ar fi trebuit să aibă loc demult”. NATO ar putea deveni realistă. Un război veșnic în Ucraina ar putea fi evitat și Rusia ar putea fi readmisă în comunitatea internațională, precum China după Nixon. Iar lucrurile stricate pot fi reparate, tot așa cum și taxele pot fi anulate.
„O misiune franco-britanică va merge în Ucraina pentru a pregăti «viitorul format al armatei ucrainene», precum şi o posibilă desfăşurare de forţe aliate după un eventual acord de pace, a anunţat joi Emmanuel Macron după o întâlnire la Paris a unei coaliții de state care susțin Ucraina”, transmite La Libre Belgique. Președintele francez a mai anunțat și o decizie de accelerare a plății împrumuturilor UE decise în G7 și a asigurat că aliații Ucrainei „au convenit în unanimitate că sancțiunile împotriva Moscovei nu trebuie ridicate”. „Macron vrea să continue să forțeze configurarea viitorului Ucrainei din afara mesei de negocieri”, comentează spaniolul La Razon. „Cu o nouă reuniune la nivel înalt joi la Palatul Élysée, președintele francez încearcă să cimenteze «coaliția voluntarilor», ţările dispuse să-i ofere Ucrainei garanții de securitate”. Cotidianul elen Kathimerini relatează despre „condiția clară pe care Atena a pus-o de la început, și anume participarea la o forță internațională numai după semnarea unui acord de încetare a focului în Ucraina”. Pe de altă parte, „posibilitatea ca misiunea să se desfășoare sub egida UE se îndepărtează tot mai mult, după ce Rusia și-a exprimat refuzul în acest sens, dar și din cauza atitudinii unor state membre precum Ungaria. În opinia Greciei, desfășurarea unei forțe sub egida ONU ar putea fi cea mai bună soluție”. „Conferința de la Paris a «coaliției voluntarilor» e «momentul adevărului» pentru Europa”, titrează săptămânalul francez Courrier International. „Reuniunea își propune să găsească «răspunsuri colective» și «să dea dovadă de voință politică» în fața apropierii ruso-americane.” Săptămânalul britanic The Economist consideră că un efect secundar al unui acord de pace deficitar va fi rămânerea refugiaților ucraineni în țările europene în care se află, întrucât „războiul se poate încheia în termeni prea periculoși pentru a-i putea ademeni acasă”. E oferit drept exemplu în acest sens un centru de informare din Polonia care organizează cursuri pentru dobândirea rezidenței permanente ori cetățeniei poloneze: la cursurile de limba poloneză concepute pentru 25 de locuri solicită să se înscrie în medie 400 de ucraineni. Chestiunea calității păcii e abordată și de The Washington Post într-un articol intitulat „Putin îi joacă pe degete pe Trump și Witkoff ca pe un Stradivarius”. Cei doi americani „nu vor izbuti niciodată să negocieze un acord de pace echitabil atât timp cât se lasă influențați de dezinformarea Kremlinului. Aceasta îi împiedică să vadă realitatea aflată chiar sub nasul lor: Putin poate opri războiul în orice clipă. Numai că nu vrea”.
„Parlamentul israelian a aprobat o lege controversată care va spori considerabil influenţa politică asupra justiției. Votul final a fost boicotat de opoziţie, care va contesta legea la Curtea Supremă. În faţa Parlamentului a avut loc o demonstraţie masivă în timpul dezbaterii, care a durat toată noaptea”, reține BBC despre tensiunile politice din Israel. Fapt inedit, proteste au izbucnit de câteva zile și în Fâșia Gaza, împotriva organizației teroriste islamiste Hamas care controlează enclava. Drept pentru care cotidianul israelian Haaretz se întreabă: „Oare li se vor alătura acum organizațiile pentru drepturile omului locuitorilor din Gaza pentru a denunța Hamas?” „Acesta e momentul adevărului. Toate aceste organizații trebuie să ia atitudine, limpede și fără echivoc, în sprijinul protestatarilor și împotriva represiunii Hamasului”. Haaretz mai precizează că Amnesty International și-a suspendat în ianuarie filiala israeliană tocmai din cauză că denunțase crime ale Hamasului, comise atât împotriva israelienilor cât și a palestinienilor. Britanicul The Telegraph titrează cu regret: „Locuitorii Gazei îi văd pe ucigașii Hamas ca atare, numai simpatizanții lor occidentali rămân orbi”. „Hamas nu diferă cu nimic de ISIS. «Rezistența» e cuvântul cifrat pentru violuri brutale, măcelărit și mutilat familii surprinse în paturile lor, totul motivat de fanatismul religios. Rezistența se justifică, spui tu? Poate că da. Și atunci, unde ți-e solidaritatea cu rezistența palestiniană contra Hamasului, gruparea care de altfel le-a și adus pe cap acest coșmar?”, întreabă retoric Telegraph.
(Andrei Suba/RADOR RADIO ROMÂNIA)
