Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale – 29 aprilie 2021

Revista presei internaţionale – 29 aprilie 2021

scris de Z.V.
14 afisari

Lupta cu pandemia de coronavirus, tensiunile dintre Occident și Rusia și deficitul de democrație al Europei de Est se numără printre principalele preocupări ale presei internaționale.
„Crematoriile sunt atât de pline, de parcă ar fi fost un război. Boala și moartea sunt peste tot” – așa descrie corespondentul The New York Times „catastrofa” provocată de pandemie în India. Țara „înregistrează zilnic mai multe infecții – aproximativ 350.000 – decât oricare alta, și sunt doar cifre oficiale, experții considerându-le mult subestimate”. În capitala New Delhi rata persoanelor infectate e 36%; acum o lună era sub 3%. Infecțiile s-au întins cu asemenea repeziciune încât spitalele sunt complet blocate. Medicamentele sunt pe sfârșite, ca și oxigenul. „O țară luptându-se pentru o gură de aer” titrează și revista americană Foreign Affairs, care consideră că „indienii plătesc acum prețul inacțiunii guvernului”. Într-un crematoriu căldura rugurilor arzând permanent a topit grilajele din fier – un „detalia macabru ce constituie fațeta umană a unei catastrofe statistice”. Experții estimează că la mijlocul lui mai India va atinge apogeul crizei, cu milioane de cazuri zilnice (și mii de morți). „Guvernul a deschis calea acestui carnagiu prin obstrucții, greșeli și culcatul pe-o ureche. Partidul de guvernare adopta în februarie o rezoluție pentru a-și felicita «propria conducere pentru că a prezentat India lumii ca pe o națiune mândră și victorioasă în lupta ei cu Covid».” Potrivit OMS, varianta B.1.617, mai cunoscută drept „varianta indiană”, a fost deja detectată în „cel puțin 17 țări”, inclusiv în Belgia, Elveția, Grecia și Italia, avertizează ziarul francez Le Point. Săptămânalul german Der Spiegel explică de ce „țările care lasă virusul să facă ravagii sunt un pericol pentru noi toți”. Mutații extrem de contagioase ale coronavirusului apărute în India și Brazilia se răspândesc în toată lumea. Mutațiile au potențialul de a păcăli anticorpii, ceea ce ar fi un „scenariu de coșmar”: ele ar putea ocoli imunitatea construită de vaccinuri și atunci am avea „o nouă pandemie și ne vom întoarce exact de unde am plecat”.
Un alt obstacol în lupta cu pandemia e reticența față de vaccinare, iar revista americană The Atlantic s-a gândit să compare studii mai vechi pe această temă cu cele recente, de unde trage concluzia că nu reticența generală față de vaccinuri e pericolul actual, ci negarea existenței pandemiei (sau a gravității ei). Un sondaj din 2009 a constat că aproape două treimi din americani nu voiau să se vaccineze împotriva febrei porcine. Cifră extrem de mare, însă diferențele între diversele categorii sociale și politice erau relativ minore. Rezultatele sondajelor actuale nu se suprapun nici cu cel privind febra porcină, nici cu tiparele uzuale ale refuzului vaccinării. Reticența la vaccinare anti-Covid-19 în SUA e disproporționat prezentă la tinerii conservatori, la populația rurală și la albii din culte evanghelice. Aceleași segmente sociale care tind să nege gravitatea pandemiei și să se opună restricțiilor. În plus, decizia SUA de a suspenda temporar administrarea vaccinului Johnson & Johnson nu a influențat deloc disponibilitatea de a se vaccina a cetățenilor. „Ceea ce sugerează că motivul real al reticenței pentru un număr considerabil de americani e că sunt pur și simplu sceptici față de pandemie”, conchide The Atlantic.
Portalul european EUobserver pledează pentru o „strategie globală de vaccinare a UE – chiar acum”. Strategia ar trebui să presupună mărirea graduală a exportului de vaccinuri către alte țări și COVAX; susținerea dezvoltării de capacitate de producție oriunde în lume se poate și suspendarea patentelor; mai mult sprijin financiar și logistic pentru COVAX; reorientarea comunicării despre vaccinare spre dimensiunea globală, ea fiind acum concentrată exclusiv pe Europa. „Dacă va fi făcută bine, va salva multe vieți și ne va proteja pe toți. Ca efect secundar, va face pentru prestigiul UE în lume mai mult decât orice a făcut ea până acum.” Postul France 24 relatează că „Parisul şi Berlinul au cerut marţi Comisiei Europene să examineze cât mai repede planurile de relansare naţionale pentru a evita ca Europa să rămână în urmă în cursa pentru relansarea mondială”. „Am pierdut prea mult timp. Creşterea chineză a repornit. SUA sunt în plin avânt. UE trebuie să rămână în cursă”, a explicat ministrul francez de finanţe. Cotidianul britanic The Telegraph se arată preocupat de efectele indirecte ale pandemiei asupra dezbaterii academice, care a fost „oprită de criza Covid-19”. Intelectualii „trebuie să contracareze pericolul foarte real al gândirii de grup în privința unei varietăți de chestiuni, începând cu carantina”. Opinia dominată, mai ales printre intelectuali, e că măsurile de carantină sunt deopotrivă necesare și eficiente. „Or”, scrie autorul, „dacă eu nu susțin fervent carantina, sunt considerat ca opunându-mă oricărei forme de restricții. E reacția generală cu care m-am confruntat” când am promovat public anumite puncte de vedere diferite. „Așadar, haideți să folosim orice dezbatere despre pandemie ca pe o ocazie de a accepta perspective diferite și de a reduce polarizarea, în loc s-o agravăm”, îndeamnă The Telegraph.
Pe fondul persistenței fricțiunilor diplomatice dintre Occident și Rusia, Radio Vocea Americii transmite că Moscova a expulzat miercuri șapte diplomați din Slovacia, Estonia, Letonia și Lituania drept replică la expulzarea unor diplomați ruși. Rusia a explicat că țările respective au demonstrat o „falsă solidaritate” cu Cehia. Publicația bulgară Darik scrie că „autorităţile bulgare investighează o posibilă implicare rusă în explozii ale unor depozite de arme şi muniţii din Bulgaria”. Dintr-o serie de explozii petrecute în ultimul deceniu s-a constat că patru dintre ele prezintă similitudini: „nu au fost identificate cauze specifice ale exploziei, nu există victime. Declanşarea exploziilor s-a făcut în siguranţă, de la distanţă. Produsele distruse în aceste explozii erau destinate exportului în Georgia şi Ucraina. S-a stabilit că şase cetăţeni ruşi suspectaţi de producerea unor explozii se aflau în Bulgaria în perioada incidentelor”. Ministrul rus de externe, citat de agenția Ria-Novosti, a replicat sec la acuzații: „Bine măcar că nu l-am ucis și pe arhiducele Ferdinand”. Ziarul ucrainean Korrespondent anunță că președintele Volodimir Zelenski a decis unde ar dori să să se întâlnească cu Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Donbas: la Vatican. Replica Kremlinului, transmisă prin intermediul postului Russia Today, a fost că „deocamdată, nici Vaticanul, nici partea rusă nu sunt informate oficial. Președintele Putin este dispus sau nu să se deplaseze undeva. El ar fi bucuros să-l vadă pe președintele Zelenski la Moscova”. Revista americană Foreign Policy avertizează administrația Biden că toată bunăvoință cu care copleșește Europa riscă să creeze pe continent o falsă impresie de confort. În plus, statele vest-europene nu percep o amenințare iminentă din partea Rusiei, iar „la apogeul crizei ucrainene Germania și Franța au optat pentru detensionare în loc de descurajare”. Or, ținând cont și de amenințarea Chinei, „lumea nu se poate aștepta ca SUA să fie pretutindeni permanent”. În consecință, a venit vremea ca Washingtonului să le ceară aliaților să participe mai mult la soluționarea provocărilor. Cotidianul american The Washington Post atrage atenția că „trolii” ruși încearcă să le joace feste grupurilor de reflecție pro-democrație din SUA. Atlantic Council a fost contactat recent de un presupus reprezentat al lui Aleksei Navalnîi, care solicita o videoconferință. O solicitare similară a primit un alt ONG în numele șefei opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, și ambele s-au dovedit a fi niște capcane. O expertă în dezinformare de la Wilson Center a explicat că asemenea farse – mai ales când duc la materiale video editate ingenios – pot fi extrem de stânjenitoare pentru ONG-urile respective: „Nici nu mai e nevoie de știri false – trebuie doar să publici o conversație neinspirată”.
„În noul raport privind starea democrației elaborat de Freedom House, Serbia e inclusă în categoria statelor cu «regim hibrid» și cu declin al guvernării democratice”, transmite agenția sârbă Beta. „Alegerile parlamentare din iunie 2020 s-au organizat fără participarea celor mai multe partide din opoziție și s-au soldat cu un parlament dominat de un singur partid, iar puterea statului se concentrează în mâinile unei singure persoane, președintele Aleksandar Vučić.” De altfel în toată regiunea Balcanilor de Vest statele au fie regim hibrid, fie regim democratic semi-consolidat, și majoritatea înregistrează un declin al democrației. Doar Bosnia și Herțegovina și Macedonia de Nord au înregistrat mici progrese. Agenția Reuters citează un nou studiu conform căruia „discriminarea anti-LGBT+ afectează creșterea economică a Europei de Est”. Ea „implică costuri de aproape 2% din creșterea economică anuală”. „Ungaria, Polonia, România și Ucraina pierd anual miliarde de dolari din cauza absenței drepturilor egale la locul de muncă pentru persoanele LGBT+”. Nici una dintre ele nu permite căsătoriile homosexuale, iar persoanele LGBT+ s-au confruntat cu atacuri fizice. „Companiile din regiune adoptă diversitatea și o fac parte din cultura lor corporatistă, adesea în antiteză cu mediul cultural și politic din aceste țări, care nu sunt la fel de deschise sau primitoare”, precizează și site-ul Bloomberg. Portalul european Politico atenționează că „viitorul post-pandemic al Europei va fi decis în Polonia”. Partenerul mai mic din coaliția de guvernare se opune vehement ratificării fondului de redresare al UE, pe motiv că amenință suveranitatea Poloniei și, mai precis, că deschidea calea federalizării UE. Iar miercuri tribunalul constituțional polonez va decide dacă dreptul curții europene de justiție de a verifica independența justiției poloneze violează constituția Poloniei. Un răspuns pozitiv „ar invalida efectiv rolul CJUE și al Comisiei de protectori ai tratatelor și a ordinii legale bazate pe reguli”. Iar „dacă UE nu-și va folosi resursele financiare pentru a împiedica răspândirea autocrației, redresarea ei post-pandemie va deveni în cel mai bun caz o victorie à la Pirus”. Și cotidianul britanic The Financial Times consideră că „tensiunile juridice din UE creează breșe ce pot fi exploatate de autocrați”. „Ordinea juridică a UE e un sistem precar în care dreptul UE predomină în unele domenii și legislația națională în altele. Ele se ciocnesc unele de altele creând puncte vulnerabile pe care cele mai multe guverne și instanțe le pot repara. Dar Varșovia și Budapesta n-au nici o intenție de a repara punctele slabe, ci toate intențiile de a le exploata în propriile lor bătălii juridice cu UE.” (Andrei Suba, RADOR)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult