Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 29 decembrie 2022

Revista presei internaționale – 29 decembrie 2022

scris de Z.V.
41 Afisari

La final de an, retrospectivele și previziunile țin capul de afiș al presei internaționale. ”2022 – un an bun pentru democrația lumii”, dar ”prost pentru dictatori”, consideră Wall Street Journal, explicând: ”2022 marchează sfârșitul contracției democrației liberale, începute odată cu actualul secol.

Revista presei

Modul eroic în care ucrainenii și-au apărat democrația necoaptă le-a conferit speranță forțelor democratice din lume și a aruncat în aer mitul cum că Vladimir Putin ar fi un conducător iscusit și invincibil. În China, strategia falimentară „zero-Covid” a lui Xi Jinping a subminat economia națională și a generat o opoziție populară care l-a forțat să schimbe cursul. În Iran, cetățenii sfidează moartea, ieșind în stradă să protesteze contra tiraniei brutale a clericilor. Explozia inflației în Turcia a slăbit controlul tot mai autoritar exercitat de președintele Recep Tayyip Erdogan asupra puterii, iar în Brazilia temerile că președintele Jair Bolsonaro s-ar putea folosi de armată pentru a răsturna rezultatul defavorabil al alegerilor se disipează. Președintele francez Emmanuel Macron a înfrânt-o cu ușurință pe Marine Le Pen, iar guvernul german a stârpit din fașă o tentativă de puci dinspre extrema dreaptă”, detaliază Wall Street Journal. Cotidianul american avertizează însă că ”nu există vreo garanție că veștile bune vor continua să vină și după anul acesta. Regimurile autoritare pot fi deosebit de periculoase atunci când sunt amenințate de opoziția internă, iar democrația americană este în continuare în pericol”, ”chiar dacă Trump a fost slăbit”.
Din punct de vedere climatic, 2022 a fost declarat cel mai fierbinte an în Marea Britanie, potrivit The Guardian, precum și în Italia, potrivit Rai News, dar s-a încheiat în Statele Unite cu un ”viscol al secolului”, care a provocat decesul a cel puțin 50 de persoane, iar bilanțul tragic continuă să crească, observă Deutsche Welle.
Tot un termen meteorologic este ales de Financial Times pentru a caracteriza anul 2022 din punct de vedere investițional: ”iarna cripto”, în timp ce The Time conchide că ”2022 a ucis idealismul credul în criptomonede” după ce începutul anului înregistrase o înflorire a schemelor de îmbogățire rapidă. Deși consideră că ”este prea devreme pentru a scrie epitaful criptomonedelor, întrucât industria și-a revenit după câteva prăbușiri majoare în trecut”, cotidianul britanic trece în revistă câteva lecții de învățat pentru 2023, una dintre ele fiind că atunci ”când o afacere pare prea bună pentru a fi adevărată, atunci sigur așa este”.
Problemele economice în ansamblu se anunță de asemenea complicate, în special pentru Zona Euro, unde ”criza energetică va produce o contracție economică în 2023”, după cum avertizează economiștii intervievați de Financial Times. Recesiunea, în combinație cu o creștere a dobânzilor la creditele ipotecare în întreaga Europă, este de așteptat să ducă la schimbări pe piața imobiliară, economiștii estimând în medie o scădere a prețurilor la locuințe cu 4,7% în 2023. Pe de altă parte, inflația va continua să rămână ridicată cel puțin încă doi, estimându-se o creștere suplimentară a prețurilor cu peste 6% anul viitor, în timp ce ritmul de creștere a salariilor va încetini, iar șomajul va crește, potrivit economiștilor intervievați de Financial Times.
Riscuri majore vin și dinspre China, unde creșterea cazurilor de Covid după ridicarea restricțiilor amenință cu ”un tsunami epidemiologic ce va avea repercusiuni globale”, după cum titrează Les Echos. Le Monde notează că după Italia și Japonia, tot mai multe țări impun restricții de intrare pe teritoriul lor pentru călatorii care sosesc din China, existând temeri legate de apariția unor noi variante de coronavirus.
În vecinătatea României, Balcanii par a fi din nou un butoi cu pulbere. BBC consideră că se aude „cel mai puternic zăngănit de arme de până acum”, după ce, potrivit Associated Press, „Serbia a desfășurat trupe, în deplină capacitate de luptă, la frontiera cu Kosovo, ignorând apelurile NATO de detensionare a relațiilor dintre cei doi rivali”. „Nu este încă foarte clar ce înseamnă această decizie în teren, având în vedere că de ceva timp forțele sârbe sunt în stare de alertă la frontiera cu Kosovo” – mai scrie agenția americană de știri, adăugând că situația s-a tensionat suplimentar după ce Patriarhului Serbiei Porfirije, care dorea să transmită un mesaj de pace cu ocazia Crăciunului, i-a fost interzisă intrarea în Kosovo. Balkan Insight constată că această criză persistă deja de 19 zile, iar liderii politici de ambele părți mențin retorica incendiară. Între timp, sârbii au continuat să ridice noi baricade pentru a bloca drumurile din Kosovo, în semn de susținere a sârbilor kosovari, în timp ce premierul Kosovo amenință că va lua măsuri pentru îndepărtarea acestor baricade. Statele Unite și Uniunea Europeană au făcut apel la ”detensionarea situației și la abținerea de la orice acțiune provocatoare”, notează Politico, observând și că acest apel comun vine la câteva ore după ce Rusia, prin vocea purtătorului de cuvânt al Kremlinului, a anunțat că ”susține Belgradul în acțiunile pe care le va întreprinde”.
Pentru Ucraina, anul 2023 va fi unul ”decisiv”, consideră președintele Volodimir Zelenski care într-un mesaj video, preluat de Euronews, a prezentat obiectivele țării pentru viitor: ”Vrem să ne eliberăm pământul de inamic, să redăm Ucrainei integritatea teritorială, să ne aducem oamenii acasă, să îmbunătățim relațiile cu partenerii, să creăm noi oportunități pentru Ucraina în lume”, a susținut Zelenski.
Există însă și o serie de previziuni pentru 2023 ”absolut halucinante”, după cum le numește Le Figaro. Astfel, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, fervent aliat al lui Putin, a publicat pe contul său de Twitter în limba engleză zece predicţii apocaliptice pentru anul 2023, cum ar fi razboi civil în Statele Unite, Elon Musk președinte, război în Europa între Franța și Germania sau prăbușirea dolarului. Cotidianul francez comentează că, deși cunoscut ca moderat, de la invadarea Ucrainei de către Rusia Medvedev s-a transformat într-un uliu, înmulţindu-şi ieşirile pline de ură faţă de Kiev şi de Occident.

(Carolina Ciulu)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult