Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 29 decembrie

Revista presei internaționale – 29 decembrie

scris de Z.V.
174 Afisari

Problemele geopolitice cu care ne confruntăm sunt analizate de presa internațională, care subliniază că anul viitor va fi definitoriu atât pentru Europa, cât și pentru Orientul Mijlociu, dar și pentru alte regiuni.

În 2024, aproximativ două miliarde de oameni din circa 50 de țări din întreaga lume ar putea merge la urne, mai mult decât în ​​oricare alt an din istorie, constată Euronews. În iunie, cele mai ample alegeri transfrontaliere din lume vor avea loc în Uniunea Europeană și, date fiind mizele mari de la scrutinele planificate în națiuni populate precum SUA, India și Indonezia, aliații strategici Taiwan și Regatul Unit, state autocratice ca Belarus, Iran și Rusia, alegerile din interiorul și de dincolo de granițele Europei au potențialul de a afecta profund continentul, notează Euronews. Potențialele schimbări guvernamentale ar putea înclina decisiv echilibrul geopolitic, afectând sprijinul occidental pentru Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu, relațiile comerciale și economia globală interconectată, iar alegerile vor testa, de asemenea, reziliența democrațiilor globale, adaugă Euronews.
Dincolo de “oboseala” războiului și de influența calendarului electoral, prognoza legată de războiul din Ucraina este afectată de războiul din Orientul Mijlociu, care a abătut atenția politicienilor, dar și furnizarea muniției și a altor resurse, scrie The Telegraph. Cele două conflicte sunt legate și într-un alt sens, prin faptul că Iranul, ale cărui fonduri se află în spatele războiului din Gaza, precum și în spatele agresorilor din Liban și din Yemen, aliați ai săi, este un furnizor important de armament al Moscovei, explică ziarul britanic și îndeamnă Occidentul să facă tot ce este posibil pentru a asigura victoria aliaților săi. Între timp, SUA vor furniza Kievului arme și echipamente în valoare de până la 250 de milioane de dolari, inclusiv muniție de apărare antiaeriană și de artilerie, informează The Guardian și precizează că aceasta este cea de-a 54-a livrare de echipament militar oferit de către administrația Biden Ucrainei, din august 2021. Se va încheia războiul din Ucraina în 2024? întreabă Newsweek și opinează că ambele părți par resemnate în fața unui conflict îndelungat, cu un număr mare de victime, pierderi de echipamente și daune economice, în timp ce analiștii preconizează că luptele ar putea continua până în 2025. Obiectivele Rusiei nu se limitează la deținerea teritoriilor ocupate, ci vrea să vadă un regim politic obedient instalat la Kiev, iar președintele Vladimir Putin va aștepta până la alegerile din SUA din noiembrie 2024, pentru a vedea dacă se va întoarce la cârmă Donald Trump, analizează Newsweek.
Conflictul dintre Rusia și Ucraina, cel mai mare război din Europa de după 1945, încă face ravagii, Israelul a invadat Gaza ca răspuns la atacurile teroriste din 7 octombrie ale Hamasului, riscul unui război chiar și mai amplu în Orientul Mijlociu – poate între Israel și Hezbollahul din Liban – rămânând cât se poate de real, în timp ce în Indo-Pacific tensiunile militare sunt la cote înalte în Marea Chinei de Sud și în Strâmtoarea Taiwanului, consemnează Financial Times. Există războaie devastatoare și în alte părți, Organizația International Rescue Committee (IRC) evidențiind recent alte șapte conflicte grave care persistă în Africa, unele dintre ele agravate în ultimul an – mai ales cele din Mali și Burkina Faso, iar în Asia, în Myanmar, războiul civil s-a intensificat, adaugă ziarul britanic. Îngrădirea și suprimarea războaielor din lume e una dintre sarcinile esențiale ale noului an, care va necesita o combinație de diplomație, descurajare și acțiuni preventive, subliniază Financial Times.
În Israel, ministerul Apărării, Yoav Galant, face presiuni asupra Statelor Unite să îi livreze noi elicoptere de luptă Apache, relatează Yediot Aharonot. Această solicitare a fost respinsă până acum de Washington, dar, în același timp, americanii oferă Israelului un sprijin militar fără precedent în ultimii cincizeci de ani, menționează Courrier International. În abordarea conflictului israeliano-palestinian, America are de luat decizii grele, crede Foreign Affairs. Întrebarea cu care se confruntă administrația Biden este ce poate face în mod realist înaintea viitoarelor alegeri prezidențiale din SUA. Pe termen scurt, estimează revista americană, Statele Unite pot lua măsuri care ar ajuta la depășirea unor obstacole timpurii în calea unei soluții cu două state, dar va trebui, de asemenea, să fie proactive în încercarea de a se asigura că nu izbucnește un conflict la scară largă de-a lungul graniței israeliano-libaneze. Totodată, comentează Foreign Affairs, liderii americani trebuie să lucreze îndeaproape cu țările arabe cheie, cum ar fi Egiptul, statele din Golf și Iordania, iar Arabia Saudită, dat fiind interesul său pentru normalizarea relațiilor cu Israelul, va avea un rol deosebit de important de jucat. Pentru a se face auzite, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită își pot folosi puterea financiară, care va fi esențială când va veni momentul, pentru a reconstrui Gaza și a oferi locuitorilor palestinieni alte opțiuni decât războiul, notează Le Monde. Cu toate acestea, pârghia financiară poate fi mobilizată doar în sprijinul unui proiect politic, pe care aceste două țări încă nu-l articulează, în timp ce așa-numita soluție cu „două state” rămâne un subiect ce întrunește momentan consensul internațional, adaugă Le Monde.
Din cauza războiului din Ucraina și a războiului Israel-Hamas, Coreea de Nord știe că lansările sale de rachete balistice nu vor avea același efect ca în trecut, așa încât se va concentra pe dezvoltarea de noi arme nucleare avansate, care pot fi considerate o amenințare directă la adresa securității Statelor Unite, pentru a ridica miza în vederea unor viitoare negocieri cu Washingtonul, atenționează The Diplomat. Între timp, tensiunile din Peninsula Coreeană se vor agrava, deoarece cele două Corei nu mai sunt legate de acordul militar din 2018, care a oprit activitățile militare în apropierea granițelor intercoreene, iar Coreea de Nord va continua să promoveze legăturile militare cu Rusia și programele cheie de arme avansate, cum ar fi o nouă rachetă balistică intercontinentală, focoase hipersonice, submarine cu propulsie nucleară și un satelit de recunoaștere militară, și, în general, să evite diplomația cu SUA și Coreea de Sud, notează The Diplomat.
În previziunile sale pentru 2024, Stratfor observă că, în ciuda preocupărilor recente cu privire la perspectivele de creștere ale Chinei, Beijingul și alte economii emergente asiatice vor continua să se manifeste aproape în totalitate în detrimentul țărilor din G-7, ceea ce înseamnă că puterea economică globală se va deplasa către Asia de Est și, ceva mai puțin, spre Asia de Sud, în următoarele decenii. În ciuda unui val de acoperire mediatică recentă cu privire la provocările economice ale Chinei, proiecțiile Fondului Monetar Internațional ilustrează o tendință pe termen lung de schimbare a producției economice dinspre Vest către Est, explică Stratfor. În plus, în Arctica, izolarea geopolitică a Rusiei deschide noi porți pentru China, scrie Stratfor. Transferul conducerii Consiliului Arctic în 2023 de la Rusia la Norvegia nu va pune capăt incertitudinii cu privire la activitățile și rolul organizației, dar China se poziționează pentru un rol mai mare, indiferent de modul în care evoluează lucrurile. În timp ce Consiliul Arctic încearcă să reia activitățile și să echilibreze izolarea politică a Rusiei, China și-a oferit serviciile ca mediator prietenos pentru a reduce decalajul cu Rusia, iar Beijingul a semnat acorduri de dezvoltare economică și de securitate cu Moscova, asigurând Chinei o voce mai puternică, pe măsură ce viitorul guvernării arctice e pus sub sub semnul întrebării, analizează Stratfor.

(Cristina Zaharia, RADOR)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS