Demonstrațiile din Franța împotriva creșterii vârstei de pensionare sunt atent urmărite de presa internațională. Marți, francezii au ieșit din nou în stradă, fiind întâmpinați de dispozitive de securitate fără precedent, după o reapariție a violențelor și a incidentelor, la manifestațiile anterioare, scrie Le Figaro.
Guvernul a ales să agraveze criza socială, au deplâns sindicatele franceze, anunțând o nouă mobilizare generală pentru 6 aprilie, adaugă Le Parisien. O pauză în reforma pensiilor ar putea veni de la Consiliul Constituțional, titrează Le Monde și opinează că, asemenea unei bombe cu dispersie, reforma a spulberat mai ales ultimele speranțe în „macronismul original”. Emmanuel Macron cel din 2017 visa la o reformă sistemică a pensiilor; cel din 2022 – 2023 are în plan o reformă în parametri bugetari, conchide Le Monde. Fără o rezolvare care să se întrevadă la orizont și în urma unui șir de incidente violente în ultimele săptămâni, există temeri în cadrul sindicatelor că Franța s-ar putea confrunta cu o criză social-politică similară mișcării Vestelor Galbene, care a zguduit țara în 2018 – 2019, observă Politico.
Neliniște e și în Germania, unde, la apelul mai multor sindicate, zeci de mii de manifestanți au blocat, la începutul săptămânii, o parte a țării, inclusiv mai multe stații și aeroporturi, pentru a lupta împotriva sărăcirii societății, relatează Frankfurter Rundschau. Această mișcare socială trebuie să conducă la o dezbatere care să abordeze problema amplă a distribuirii echitabile a bogăției, crede ziarul german. Mișcări greviste au loc, de luni de zile, și în Regatul Unit, fără însă să se transforme în demonstrații masive. „Parisul vesel, Orașul iubirii, Orașul Luminilor e în flăcări, remarcă cotidianul The National, din Glasgow, îmbrățișând romantismul protestelor franceze. Totuși, ideea de a ieși masiv în stradă nu se încadrează într-o tradiție în rândurile britanicilor, remarcă The Times.
La București, în cadrul discuțiilor interguvernamentale polono-române, premierii Nicolae Ciucă și Mateusz Morawiecki au elogiat cooperarea și importanţa legăturilor economice dintre Polonia şi România, amintind că, în 2009, cele două ţări au semnat o declaraţie privind parteneriatul lor strategic, relatează TVPWorld, de la Varșovia. Cu ocazia vizitei sale în România, premierul Morawiecki s-a arătat încrezător că „triunghiul” format din Polonia, Ucraina și România va putea ajuta la elaborarea de planuri strategice de investiții, de afaceri și militare și la crearea unei noi comunități economice în regiunea Europei Centrale și de Est, menționează TVPWorld. În plus, Mateusz Morawiecki a elogiat cooperarea multidimensională polono-română în domeniul apărării, explicând că are în vedere „deciziile convenite de cele două părți referitoare la parametrii de achiziție comună și întreținerea echipamentelor, pregătirea și achizițiile pentru lupta Ucrainei împotriva agresiunii Rusiei, adaugă The First News. Dotându-și forțele armate cu echipamente similare, Polonia și România doresc să asigure securitatea întregului flanc estic al NATO, a declarat, la rândul său, viceprim-ministrul și ministrul polonez al Apărării, Mariusz Błaszczak, citat de agenția PAP. Ministrul polonez al Apărării a mai subliniat că Polonia este „gata să sprijine Republica Moldova și să facă totul pentru a descuraja Rusia, completează PAP.
Adresându-se prin videoconferință unui forum de discuții privind pacea în Ucraina, organizat în marja Summit-ului pentru democrație găzduit de Statele Unite, șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, a cerut Moscovei să se retragă din fiecare metru pătrat din Ucraina, subliniind că nu se va putea ajunge la pace cu Rusia, cu orice preț, reține Le Matin. În acest război, noi apărăm lumea democratică în ansamblul ei, a afirmat Kuleba, citat de ziarul elvețian. Între timp, ucrainenii au strâns peste 1,4 milioane de euro pentru drone kamikaze, în urma vânzării unui lot special de sare alimentară extrasă de la Soledar, informează Ukrinform, precizând că acest lucru va permite serviciilor de informații militare ucrainene să achiziționeze aproximativ 2.200 de astfel de drone. În plus, guvernul federal german a lansat o platformă prin care își propune să susțină și să consolideze angajamentul Germaniei față de refacerea Ucrainei și să unească actori statali și nestatali în acest proces, notează Ukrinform. Ministerul Dezvoltării Economice al Germaniei a alocat, timp de patru luni, 800 de milioane de euro în asistență pentru Ucraina, care a primit, astfel, inclusiv echipamente medicale și medicamente, mașini pentru pompieri, generatoare electrice, aparate pentru gătit și încălzitoare. Potrivit Ukrinform, municipalitățile germane și ucrainene, precum şi clinici din Germania şi Ucraina, au încheiat parteneriate în domeniul alimentării cu apă, pentru care Ministerul german al Dezvoltării Economice va oferi încă 25 de milioane de euro în cursul acestui an. În același timp, Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a descris situația de la centrala nucleară Zaporojie ca fiind „foarte periculoasă” și instabilă, notează The Guardian. În urma întâlnirii sale cu președintele Volodimir Zelenski, la hidrocentrala Dnipro, la nord-est de centrala Zaporojie, Grossi a declarat că încercarea sa de a intermedia un acord pentru protejarea centralei este încă valabil și că își ajustează propunerile, în vederea unei soluționări a situației, adaugă ziarul britanic. (Cristina Zaharia)