Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 3 aprilie 2023

Revista presei internaționale – 3 aprilie 2023

scris de Z.V.
45 Afisari

Adoptarea de către Rusia a unei noi strategii de politică externă ”validează ruptura adâncă ce există între Moscova şi ţările occidentale de la lansarea ofensivei ruse contra Ucrainei”, constată La Libre Belgique, subliniind că ”acest conflict a produs o criză diplomatică de o gravitate care aminteşte de epoca Războiului Rece”.

Revista presei

”Vremea colaborării dintre Federaţia Rusă și Occident s-a încheiat ireversibil”, titrează Nezavisimaia Gazeta, rezumând noua concepție de politică externă aprobată vineri de președintele rus Vladimir Putin, care denunță un ”război hibrid de tip nou”, declanșat de SUA și aliații lor împotriva Rusiei definită ”ca un bastion al lumii ruse și ca o țară cu o civilizație originală, care susține echilibrul global”. Astfel, noua concepție ”introduce teza privind folosirea forțelor armate pentru respingerea sau preîntâmpinarea unui atac armat asupra Rusiei și a aliaților săi”, iar ”pașii antirusești făcuți de statele neprietenoase vor fi urmați de un răspuns dur”, mai scrie Nezavisimaia Gazeta. Potrivit The Moscow Times, documentul de 42 de pagini cere o atitudine mai agresivă față de țările occidentale, văzute ca o „amenințare existențială” pe care Moscova trebuie să o combată și evidențiază legăturile din ce în ce mai adânci ale Rusiei cu China și India, care sunt descrise drept „centre globale de putere și dezvoltare, țări suverane și prietene”. Totuși, după cum observă Jerusalem Post, Moscova pretinde că urmărește o „convieţuire pașnică” și un „echilibru de interese” cu Statele Unite, iar documentul, „un manual de facto pentru diplomații ruși”, solicită menținerea „stabilității strategice” cu Washingtonul, în ciuda suspendării în februarie a tratatului New START, cel mai recent acord de control al armelor nucleare între cele două părți, mai constată ziarul israelian.
În Statele Unite, punerea sub acuzare a fostului președinte Donald Trump pentru că a plătit vedetei porno Stormy Daniels 130.000 de dolari pentru a obţine discreţia în privinţa relației lor, bani sustraşi din fondurile campaniei sale electorale din 2016, este văzută de Le Monde drept ”un nou test pentru democrația americană”. ”Provocarea constă nu atat în incapacitatea fostului președinte de a respecta regulile elementare ale statului de drept, cât în hotărârea lui de a pune sub semnul întrebării mecanismele statului și de a ataca fără încetare justiția ori de câte ori trebuie să dea socoteală” explică Le Monde, adăugând că: ”punând din nou placa ce îl prezintă invariabil drept victima unei „vânători de vrăjitoare” și a unui complot „al statului profund”, Donald Trump își constrânge tabăra să vină în apărarea sa”, ”dezlănțuind furia militanților care s-au închis de mult într-un veritabil cult al personalității”, conchide ziarul francez. New York Times observă că lansând deja un atac împotriva judecătorului, Donald Trump își va pune cel mai probabil în aplicare tactica testată deja în multele procese avute de-a lungul timpului: ”atac și tergiversare”. The Atlantic avertizează că în curând ar putea urma inculpări și în alte dosare, întrucât ”Donald Trump nu e genul de individ care încalcă legea doar ocazional”. Astfel, publicația americană amintește că ”a incitat o mulțime de oameni să curme tradiția americană a transferului pașnic al puterii – ceea ce a provocat răniri inutile și decese evitabile atât în rândul poliției, cât și al simpatizanților manipulați ai lui Trump” și că ”a încercat să intimideze autorități electorale statale pentru a măslui numărători finale ale voturilor și a-și păstra astfel, prin mijloace ilegale, funcția”. Totuși de la anunțarea punerii sub acuzare, Trump a crescut în sondajele republicane, constată The Atlantic, adăugând că ”nu încape îndoială că în acest moment Trump e de departe favoritul pentru câștigarea nominalizării republicane la președinție, având prin urmare șanse excelente de a obține președinția SUA în 2024”.
În Bulgaria, două blocuri politice rivale sunt umăr la umăr după alegerile parlamentare anticipate organizate duminică, relatează Reuters, detaliind că alianța reformistă prooccidentală ”Continuăm Schimbarea și Bulgaria Democratică” este aproape la egalitate cu gruparea de centru-dreapta a fostului premier Boiko Borisov, ceea ce va duce la discuții dificile și de durată pentru formarea unui guvern. Reuters amintește că bulgarii au mers la vot pentru a cincea oară în ultimii doi ani din cauză ca antipatia dintre liderii celor două blocuri politice principale a împiedicat formarea unei coaliții guvernamentale stabile. ”Criza a adâncit izolarea Bulgariei în UE și a amânat obiectivul de aderare a acesteia la zona euro anul viitor, dar și obținerea finanțării prin planul UE pentru redresare. Blocajul a împiedicat, de asemenea, adoptarea proiectului de buget pentru 2023, iar guvernatorul băncii centrale a rămâs în funcție chiar dacă mandatul i-a expirat de doi ani, deoarece partidele nu pot conveni asupra unui înlocuitor”, rezumă Bloomberg câteva dintre efectele crizei politice din Bulgaria.
În Europa de Est, ”excesul de cereale pune la încercare bunăvoința de care Ucraina are mare nevoie”, constată Bloomberg, detaliind că furia este în creștere în rândul fermierilor est-europeni întrucât o cantitate mare de cereale ucrainene este blocată în țările lor. Agricultorii locali, la rândul lor, au întârziat vânzarea recoltelor proprii, în așteptarea unor prețuri mai mari pe fondul războiului, dar o recesiune extinsă la nivel global a împins prețurile în jos, ducând la venituri mai mici pentru fermierii din Polonia, România, Slovacia, Ungaria și Bulgaria, explică Bloomberg. Amintind că fermierii români au mers miercurea trecută la Bruxelles pentru a protesta în fața clădirii Comisiei Europene, cu pancarte pe care scria ”Fermierii români merită respect”, agenția americană notează că România, unul dintre cei mai mari producători de porumb și grâu din UE, a facilitat mai bine de jumătate din exporturile ucrainene. Președintele Klaus Iohannis a declarat că fondul de criză al blocului comunitar în valoare de 56 de milioane de euro pentru fermieri este insuficient și a criticat totodată că nu s-a ținut cont de ”sacrificiile uriașe” făcute de România, mai notează Bloomberg.

(Carolina Ciulu)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS