Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 3 decembrie 2021

Revista presei internaționale – 3 decembrie 2021

scris de Z.V.
31 afisari

Pe fondul unei creșteri susținute a numărului de noi cazuri de infecție cu COVID-19, autoritățile din Germania urmează modelul Austriei și discută posibilitatea introducerii obligativității vaccinării, de anul viitor.

Potrivit CNN, guvernul federal și lideri ai 16 landuri au decis interzicerea accesului persoanelor nevaccinate în toate spațiile comerciale, cu excepţia celor esenţiale, precum supermarketurile şi farmaciile, pentru a limita răspândirea coronavirusului. La final de mandat în funcția de cancelar, Angela Merkel și succesorul său, Olaf Scholz au susținut de asemenea și necesitatea vaccinării obligatorii. Această măsură, dacă va fi votată în Parlament, ar putea intra în vigoare cel mai devreme din februarie, comentează CNN.
„În șase luni, peste jumătate din cazurile de Covid din Europa vor fi cu varianta Omicron”, titrează RAINEWS, citând Centrul Uniunii Europene pentru prevenirea și controlul bolilor (ECDC). “Datele preliminare din Africa de Sud sugerează că față de varianta Delta, Omicron ar putea avea o viteză de răspândire mult crescută. În acest caz, modelele matematice indică faptul că se așteaptă ca în următoarele câteva luni, varianta Omicron să devina cauza a mai mult de jumătate din totalul infecțiilor cu Sars-CoV-2 din Uniunea Europeană. Numărul țărilor care raportează cazuri de varianta Omicron a coronavirusului continuă să crească la nivel global, cu un total de 352 de cazuri confirmate raportate din 27 de țări, dintre care 70 de cazuri în 13 țări europene”, mai scrie RAINEWS.
Amenzile impuse în Grecia persoanelor vârstnice nevaccinate a crescut numărul programărilor pentru imunizare, anunță publicația Kathimerini. Decizia de impunere a unei amenzi în valoare de 100 de euro pe lună pentru persoanele nevaccinate, cu vârsta de peste 60 de ani, a accelerat ritmul programărilor pentru administrarea primei doze de vaccin anti-Covid la această categorie de vârstă. După anunțarea aplicării amenzii pentru nevaccinați, au fost realizate peste 9.000 de programări pentru prima doză, în condițiile în care în perioada anterioară erau realizate în jur de 2.000-3.000 de programări pe zi.
Situația tensionată din estul Ucrainei a fost principalul subiect al discuției pe care au avut-o la Stockholm secretarul american de Stat, Antony Blinken, și ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. Potrivit Reuters, Blinken a avertizat Moscova în legătură cu „prețul ridicat” pe care Rusia îl va plăti dacă invadează Ucraina, invitându-și omologul rus să identifice o soluție diplomatică pentru criză. „Am exprimat foarte clar îngrijorările profunde și determinarea SUA de a trage la răspundere Rusia pentru acțiunile sale, afirmând și hotărârea noastră de a colabora cu aliații europeni pentru a impune consecințe severe dacă Rusia continuă acțiunile agresive împotriva Ucrainei”. În replică ministrul rus de Externe, citat de agenția Interfax, i-a spus lui Blinken că Moscova va răspunde în cazul în care „Ucraina va fi atrasă în oricare din jocurile geopolitice ale SUA”. Totodată, Serghei Lavrov și-a exprimat speranța că o întâlnire între președinții american și rus va avea loc în următoarele zile.
Dosarul nuclear iranian revine în actualitate în contextul negocierilor care au loc la Viena, pe tema programului de îmbogățire a uraniului derulat de administrația de la Teheran. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a anunţat că Iranul a reluat producţia de uraniu îmbogăţit la uzina din Fordow, scrie France24. „O ştire care slăbeşte şi mai mult acordul din 2015 privind programul nuclear iranian, în momentul în care s-au reluat negocierile pentru a se încerca salvarea lui. În plină relansare a negocierilor dintre Republica islamică şi marile puteri semnatare ale acordului din 2015, negociatorii occidentali se tem că Iranul face progrese în programul său nuclear pentru a dispune de o pârghie suplimentară în negocieri”. „Singura modalitate de a convinge Iranul este ridicarea embargourilor”, opinează ziarul turc Milliyet. „Revenirea părților semnatare la masa tratativelor este o lumină de speranță. Dar cât de strălucitoare este această lumină? Biden nu a ridicat sancțiunile dure impuse de Trump, după retragerea din acord, atât Iranului cât și țărilor care aveau legături comerciale cu Teheranul. Dimpotrivă, a eliminat unele excepții acordate de administrația Trump și a intensificat sancțiunile. Răspunsul Iranului la aceste sancțiuni suplimentare a fost să impulsioneze activitățile de îmbogățire a uraniului, interzise în urma acordului JCPOA. Faptul că discuțiile reluate la Viena nu au fost suspendate imediat este un semn bun. Administrația Biden pare să înceapă să pună în practică strategia „Să acordăm diplomației o șansă”. Există speranța unui acord în urma negocierilor. SUA ar putea să se apuce de treabă, ridicând embargourile”, scrie Milliyet.
Administrația din Belarus se confruntă cu o nouă serie de sancțiuni, decise de această dată la unison de Statele Unite, Uniunea Europeană, Marea Britanie și Canada. Associated Press menționează că sancțiunile vizează zeci de oficiali, organizații și companii din Belarus, Uniunea Europeană vizând în special participanții la „atacul hibrid” asupra blocului în care au fost folosiți refugiați. Cele trei țări și Uniunea Europeană au vizat cu sancțiuni Belarusul de când Aleksander Lukașenko a obținut un al șaselea mandat anul trecut, în urma unor alegeri despre care observatorii vestici au spus că au fost fraudate, și după reprimarea participanților la protestele care au urmat. În replică, ministerul belarus de Externe a estimat că noile sancțiuni urmăresc „să afecteze economic țara, să facă viața cetățenilor cât mai dificilă, să distrugă Belarusul ca un stat suveran și prosper economic”. Ministerul a respins acuzațiile potrivit cărora guvernul belarus a orchestrat criza migranților și a acuzat UE că „subminează stabilitatea și securitatea regiunii”, mai arată Associated Press.
Turcia schimbă din nou ministrul de Finanțe, pe fondul creşterii îngrijorărilor legate de scăderea valorii lirei turceşti, anunță BBC. Lutfi Elvan a petrecut un singur an în funcţie, dar, potrivit informaţiilor, nu era de acord cu politicile preşedintelui Erdoğan de reducere agresivă a ratei dobânzilor. Banca Centrală a Turciei a realizat trei reduceri ale ratei dobânzilor în ultimele două luni, despre care economiştii susţin că au alimentat inflaţia şi au subminat lira. Până acum, în 2021, lira a scăzut cu 45%, amintește El Periodico, comentând că cea mai mare parte a acestui declin a fost luna trecută, în urma insistențelor președintelor privind reducerea ratei dobânzilor. „De fiecare dată când vorbește Erdoğan, lira cade. Motivul este că piețele internaționale își pierd încrederea. Toate acestea înseamnă că, odată cu inflația fulgerătoare, disconfortul populației crește. În septembrie, de exemplu, salariul minim din Turcia era egal cu 350 de euro. Acum este echivalent cu 235 de euro”, mai arată El Periodico.

Florin Matei

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult