Înaintea summit-ului informal de la Bruxelles al liderilor UE, concentrat asupra modului în care Europa își poate spori capacitățile de apărare, mai multe țări au cerut Băncii Europene de Investiții (BEI) să-și sporească finanțarea pentru industria europeană de apărare, scrie Europa Press.
Intenția majorității țărilor europene este de a promova un fond european, mutualizând datoriile, explică La Nueva Espana. Solicitarea, redactată la inițiativa premierului Finlandei, Petteri Orpo, este semnată, pe lângă premierul spaniol Pedro Sánchez, de liderii Belgiei, Croației, Ciprului, Danemarcei, Slovaciei, Estoniei, Greciei, Italiei, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Țărilor de Jos, Cehiei, României și Suediei, detaliază Diario de Avila. Președinta BEI, Nadia Calviño, a declarat cu ocazia prezentării rezultatelor anului 2024, că Banca sa „a adoptat o poziție proactivă și ambițioasă în vederea sporirii sprijinului pentru industria europeană de securitate și apărare, păstrându-și în același timp capacitatea financiară”, ceea ce i-a permis să-și dubleze investiția în acest domeniu anul trecut, până la un miliard de euro, citează Diario de Sevilla.
Totul vine într-un moment în care atât președintele SUA, Donald Trump, cât și secretarul general al NATO, Mark Rutte, îndeamnă țările europene să cheltuiască mult mai mult pentru apărare, în fața amenințării ruse, consemnează La Vanguardia. Acel 5% din PIB propus de Trump este un procent considerat nerealist în Alianța Atlantică, dar există deja mai multe voci care cred că la următorul summit din iunie, de la Haga, ar putea fi vizat un nou obiectiv, de 3%, care ar putea fi acceptat de către Casa Albă, prognozează La Vanguardia. Între timp, NATO lucrează la o propunere adresată președintelui american, vizând o creștere semnificativă a prezenței militare a Alianței în Arctica, au declarat surse NATO agenției de presă germane DPA. Se așteaptă ca planul să atenueze tensiunile din Groenlanda, după ce Trump a declarat în repetate rânduri că ar dori să anexeze militar teritoriul autonom danez, dacă ar fi necesar, amintește La Libre Belgique. NATO împărtășește preocupările lui Trump cu privire la Groenlanda, având în vedere activitățile rusești și chineze în regiune, iar întărirea prezenței Alianței în regiune ar putea să-l liniștească pe Trump, prin implicarea Statelor Unite în inițiativă, crede ziarul belgian și subliniază că Groenlanda are o valoare deosebită nu numai datorită resurselor sale naturale, ci și ca poziție militară strategică în regiunea arctică, în condițiile în care schimbările climatice fac rutele maritime din nord din ce în ce mai accesibile, mai ales în lunile de vară. În plus, menționează La Libre Belgique, Statele Unite au deja o prezență în Groenlanda prin baza spațială Pituffik, care este folosită pentru detectarea rachetelor și supravegherea spațiului. De asemenea, Danemarca are personal militar staționat pe insulă, în principal în cadrul Comandamentului Arctic din Nuuk.
În prima sa vizită în străinătate în calitate de secretar de stat al SUA, Marco Rubio a ajuns în Panama, canalul vital care uneşte oceanele Atlantic şi Pacific, notează La Estrella de Panama. Pe agenda discuțiilor cu președintele panamez José Raul Mulino au fost înscrise probleme de securitate, migrația ilegală prin jungla Darien, repatrierile și Memorandumul de înțelegere semnat între Statele Unite și Panama. Rubio s-a deplasat în Panama după ce președintele american Donald Trump a amenințat că va lua înapoi Canalul, deoarece China operează pe căile navigabile, informează La Estrella de Panama. La rândul său, președintele panamez Mulino a declarat că nu va exista nicio negociere cu SUA cu privire la deținerea canalului, dar, în ciuda acestei respingeri ferme, unii analiști cred că statul Panama ar putea fi deschis la un compromis prin care operațiunile de canal de ambele părți să fie retrase companiei din Hong Kong care a primit o prelungire fără licitație de 25 de ani, scrie Associated Press. Analizînd impactul noilor provocări pentru regiune, La Prensa opinează că „Panama a gestionat Canalul într-o manieră exemplară, dar Trump caută o nouă victorie politică”. În cadrul acestui turneu, Marco Rubio va vizita și alte țări din America Latină, celelalte opriri planificate fiind El Salvador, Guatemala și Costa Rica, anunță The New York Times.
China construiește la Beijing un imens centru militar de comandă, zona de construcție fiind identificată de sateliții Planet Labs, iar imaginile ajungând la Financial Times. Construcția unui centru subteran de comandă și control în apropierea Beijingului ridică în mod firesc nivelul de atenție din partea Occidentului, deși Ambasada Chinei la Washington a declarat că „nu este la curent” cu niciun plan și a reiterat că guvernul Republicii Populare „este angajat pe o cale de dezvoltare pașnică și o politică de natură defensivă”, scrie Il Corriere della Sera. Pentru a sublinia potențialul proiectului, oficialii americani subliniază că respectivul centru, ale cărui lucrări se presupune că ar fi început în vara anului trecut, va fi de zece ori mai mare decât Pentagonul. Armata chineză are deja cel puțin un buncăr subteran mare în Beijing, unde s-ar refugia conducerea militară şi politică în cazul unui atac, amintește Il Corriere della Sera. Acesta este situat sub dealul împădurit Xishan, la aproximativ douăzeci kilometri vest de Zhongnanhai, cetatea puterii în care locuiește și lucrează Xi Jinping, la câțiva pași de Tiananmen și de Orașul Interzis, detaliază ziarul italian. Amplasarea acelui centru de comandă nu este secretă, în 2016 subiectul fiind discutat şi de presa de la Beijing care l-a botezat „creierul”, pentru că în acele subterane lucrează mulți strategi ai Armatei Populare de Eliberare. Și puterile occidentale au centre de comandă și control subterane, construite pentru a rezista în caz de război nuclear, exemple renumite fiind în Statele Unite buncărele mari ale armatei de la Raven Rock Mountain în Pennsylvania și tunelul de sub Muntele Cheyenne în Colorado, baza de comandă a forțelor aeriene, adaugă Il Corriere della Sera.
Cristina Zaharia, RADOR RADIO ROMÂNIA