„Președintele Franței și-a asumat un ‘risc diplomatic’ și l-a sunat pe Vladimir Putin”, titrează Courrier International comentând prima convorbire telefonică a celor doi lideri în decurs de trei ani. „În continuare în dezacord în privința Ucrainei, cei doi au poziții mai apropiate în ceea ce privește criza iraniană”. Pe agenda conversației de peste două ore s-au aflat Ucraina, dar și Iranul.
Este „sfârșitul unei lungi tăceri”, comentează El País. „Uniunea Europeană a evitat până acum să vorbească cu Putin”. „Excepțiile au fost cei doi principali susținători ai săi din cadrul blocului UE, premierul ungar, Viktor Orbán, pe care l-a întâlnit și l-a contactat telefonic de mai multe ori în timpul războiului, și premierul slovac, Robert Fico, pe care l-a primit la Kremlin în decembrie anul trecut”, precizează cotidianul spaniol. În timpul acestei convorbiri telefonice, dl Macron a insistat asupra „sprijinului neclintit al Franței pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei”, solicitând un armistițiu rapid. „Putin a reamintit încă o dată că actualul conflict ucrainean este o consecință directă a politicilor statelor occidentale”, relatează Rossiyskaya Gazeta. Site-ul ucrainean The Kyiv Independent, la rândul său, subliniază că Rusia „a respins în repetate rânduri propunerea de încetare a focului susținută de Statele Unite, amânând negocierile de pace”. Rusia a rămas „intransigentă în ceea ce privește cerințele sale maximaliste și a rezistat presiunilor din partea Europei și Statelor Unite pentru negocieri sincere”, confirmă Kyiv Post.
În ceea ce privește Iranul, însă, președinții Macron și Putin par să fie de acord asupra strategiei ce trebuie adoptată: „criza privind programul iranian trebuie rezolvată doar pe căi diplomatice”, rezumă Politico Europe. De asemenea, se pare că bombardarea siturilor nucleare iraniene de către Statele Unite ar fi la originea acestui apel telefonic. „Cei doi lideri fuseseră excluși din decizia americană”, notează The New York Times.
A câștigat China deja? în competiția cu Statele Unite, se întreabă Courrier International. „Confruntat cu un Donald Trump imprevizibil, care şi-a înstrăinat o mare parte a lumii și, în ciuda discursurilor sale triumfătoare, regimul chinez își țese cu răbdare pânza. Președintele american a dat impresia că navighează orbește între izolaționismul frenetic și imperialismul nestăvilit, ignorând toate regulile decenței și mai ales dreptul internațional. O viziune pe termen scurt și imprevizibilă de care ar putea, în cele din urmă, să beneficieze cel mai mare dușman al său: China. Am văzut acest lucru în conflictul din Iran”: Beijingul „va putea acum mai ușor să prezinte Statele Unite ca pe un actor perturbator și o potențială amenințare pentru toate țările”, notează Deutsche Welle. „Acesta este un moment pentru care Xi Jinping se pregătește de ani de zile”, explică David Pierson în The New York Times. „În aprilie 2020, cu mult înainte ca Donald Trump să declare un război comercial care avea să zguduie întreaga economie globală, liderul chinez își prezentase planul de a obține un avantaj față de Statele Unite”. „Ideea era de a schimba echilibrul de putere, astfel încât lumea să fie dependentă de China, iar China să nu fie dependentă de nimeni”, rezumă un expert citat în articol.
Sicilia va fi primul loc din afara Statelor Unite unde vor fi antrenați piloții de F-35, a anunțat ministrul italian al Apărării, citat de Rai News. Pe cei 130.000 de metri pătrați disponibili la baza aeriană a Forțelor Aeriene din Decimomannu (Cagliari), Școala Internațională de Antrenament pentru Zbor este una dintre cele mai avansate școli de piloţi, utilizată deja de 12 țări, iar acum, va găzdui în curând și piloți americani. Proiectul IFTS se bazează, de fapt, pe furnizarea de cursuri de faza IV (Lead in to Fighter Training), la care participă piloți militari destinați aeronavelor de a patra și a cincea generație, cum ar fi F-2000 (Eurofighter) sau F-35. Școala Internațională de Instruire pentru Zbor pregătește până la 80 de piloți în fiecare an, atât italieni, cât și străini. Deja 13 țări – Italia, Singapore, Qatar, Canada, Regatul Unit, Germania, Japonia, Austria, Arabia Saudită, Suedia, Olanda, Ungaria și Spania – au ales să își instruiască piloții în Sardinia.
„UE le-a oferit lucrătorilor imigranți din România șansa de a-și începe o nouă viață. Milioane de oameni și-au găsit slujbe în străinătate grație liberei circulații. Dar acum ei devin tot mai eurosceptici”, constată The Guardian. „Ar fi normal de presupus că oamenii care se deplasează dintr-o țară membră a UE în alta, în căutarea unui loc de muncă și a unor alte șanse, să se numere printre cei mai vajnici susținători. În definitiv, libera circulație pe teritoriul celor 27 de state membre este unul dintre cele mai mari avantaje ale cetățeniei UE. Dar, recent, diaspora din România a pus capăt acestei teorii. Răspunsul rezidă în anii întregi de neglijență politică la București, în țările-gazdă și la Bruxelles deopotrivă, unde mulți români se simt invizibili și neascultați”. ”Pandemia și nivelul de trai le-au adâncit această dezamăgire, pe care extrema-dreaptă a alimentat-o și a întărit-o prin dezinformare și prin manipulări de ordin sentimental, transformând-o într-o potențială forță politică.
Florin Matei
