Vaccinul chinezesc anti-Covid produs de Sinovac, denumit CoronaVac, a obținut aprobarea de utilizare de urgență din partea Organizației Mondiale a Sănătății, informează EUObserver.
Laboratorul chinezesc care a dezvoltat vaccinul afirmă că are capacitatea de a produce două miliarde de doze pe an, precizează South China Morning Post. Adăugarea accestui vaccin poate ajuta la acoperirea nevoii urgente de vaccinuri în țările și regiunile unde epidemia face ravagii, cum ar fi India și părți din Asia de Sud-Est și din America de Sud, crede The New York Times. Această aprobare va premite sistemului Covax, instituit de OMS împreună cu Alianţa mondială pentru vaccinuri, GAVI, şi Coaliţia pentru inovații în domeniul pregătirii pentru epidemii, CEPI, să distribuie vaccinuri în special naţiunilor celor mai defavorizte, adaugă France24 și amintește că vaccinul de la Sinovac este deja folosit în 22 de ţări şi teritorii, între care China, Taiwan, Chile, Brazilia, Indonezia, Mexic, Thailanda sau Turcia. În același timp, în Uniunea Europeană au fost realizate până în prezent peste 250 de milioane de vaccinări, mai mult de 80 de milioane de europeni având deja schema completă, a anunţat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citează agenția italiană ANSA. „Suntem pe drumul cel bun pentru a ne atinge obiectivul de a putea vaccina până în iulie 70% din populația adultă a UE”, a adăugat von der Leyen, completează ANSA.La Bruxelles, pentru a repune economiile pe şine, UE prelungeşte suspendarea regulilor bugetare și în 2022, pentru a depăşi criza economică legată de coronavirus, titrează La Libre Belgique. Totodată, Comisia Europeană a îndemnat guvernele să monitorizeze cheltuielile publice, pentru a evita acumularea de datorii, notează Politico și precizează că această prelungire va permite guvernelor să ofere sprijin persoanelor și companiilor afectate de pandemie, fără teama de a fi pedepsite de Bruxelles. Performanța economică relativă a țărilor va depinde mai mult decât orice de viteza cu care vor fi vaccinate populațiile, notează Financial Times și precizează că numai Australia, China, Chile, România, Coreea de Sud și Lituania au înregistrat creștere economică după izbucnirea pandemiei, conform calculelor făcute de Deloitte Access Economics. Pandemia de Covid-19 a aruncat încă 100 de milioane de lucrători în sărăcie, a atenționat ONU, reține Courrier International și avertizează că actuala criză este departe de final, iar nivelul ocupării forței de muncă anterior pandemiei nu va fi atins mai devreme de 2023, după cum subliniază Organizația Internațională a Muncii în raportul său anual.
Într-un moment în care tensiunile dintre Rusia și Alianța Nord-Atlantică, Uniunea Europeană și unele țări vecine au atins niveluri fără precedent, Moscova a avertizat că va monitoriza îndeaproape exercițiul NATO Sea Breeze în Ucraina și în Marea Neagră, programat pentru sfârșitul lunii iunie și începutul lunii iulie, scrie Agenția spaniolă EFE. Antrenamentele vor include personal militar din Ucraina, Statele Unite, Canada, Marea Britanie, Olanda, România, Bulgaria, Grecia, Turcia și Letonia și, în afara celor circa 4.000 de soldați, vor lua parte la exercițiu 40 de nave de război și alte nave, 30 de avioane și mai mult de 100 de vehicule, inclusiv vehicule blindate, menționează EFE. În cazul în care va fi necesar, Ministerul Apărării din Rusia ”va reacţiona în mod adecvat la evoluţia situației, în interesul asigurării securității militare a Federației Ruse”, anunță Ria Novosti, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Forţelor Armate Ruse, care a menționat că, sub pretextul exercițiilor Sea Breeze, NATO ar intenționa să furnizeze Ucrainei arme moderne și muniții.
În SUA, un nou raport al institutului de politici publice şi cercetare de la Washington, Centrul pentru Progresul American, obținut de publicația Politico înainte de prezentarea sa, îl îndeamnă pe președintele american Joe Biden să încurajeze Uniunea Europeană să dezvolte capacități militare proprii, subliniind că este timpul ca UE să devină o putere militară globală și ca SUA să nu împiedice ambițiile Europei în materie de apărare. Și lideri din UE, în special președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel, au susținut ideea creării unei armate a UE, cel puțin ca obiectiv aspirațional, pentru a îmbunătăți coordonarea și cooperarea militară la Bruxelles, însă oponenții integrării militare europene au avertizat că orice duplicare a capacităților NATO, în special în domeniul comenzii și controlului, ar periclita resursele necesare Alianței, amintește Politico. Cristina Zaharia, RADOR
