Acasa Revista Presei Revista presei internaționale, 3 septembrie 2021

Revista presei internaționale, 3 septembrie 2021

scris de Z.V.
22 afisari

„România intră într-o nouă criză politică”, titrează Euractiv, în timp ce Die Presse constată: „ministrul Justiţiei din România a fost demis – coaliţia se clatină”.

„Prim-ministrul Cîţu l-a demis pe Stelian Ion din cauza unor divergenţe în legătură cu alocarea unor subvenţii şi cu planurile de reformare a justiţiei”, explică ziarul austriac. „Coaliția partidelor de centru-dreapta care guvernează România din decembrie 2020 este pe punctul de a se destrăma, iar unul dintre partide a pregătit joi o moțiune de cenzură împotriva premierului Florin Cîțu”, scrie, la rândul său, Politico. „Este a doua oară când Cîțu revocă un ministru USR PLUS fără știrea partenerilor săi. Liderii USR PLUS au vorbit despre părăsirea coaliției și chiar și despre susținerea unei moțiuni de cenzură împotriva guvernului”, explică Euractiv, adăugând: „Criza a fost provocată de insistența lui Cîțu de a aproba un program național de dezvoltare, de 10 miliarde de euro, considerat de USR PLUS drept un succesor al altor programe din trecut care le-au permis primarilor din partidele de la guvernare acces facil la fonduri, fără verificările presupuse de proiectele finanțate de Uniunea Europeană. Ministerul Justiției nu dăduse undă verde acestui act normativ, iar Cîțu a declarat că revocarea lui Ion era necesară pentru că nu va accepta miniștri care „se opun modernizării României”, mai notează Euractiv. Criza ar putea „pune în pericol redresarea economică și ar prelungi instabilitatea”, atrage atenţia US News & World Report. „Deși nu sunt de așteptat alegeri anticipate, o ruptură în sânul acestei coaliții, care controlează 56% din parlament, ar putea pune în pericol programul de guvernare care vizează reducerea deficitului bugetar şi combaterea pandemiei, prin urmare, sunt necesare niște concesii”, conchide publicaţia americană.
Performanţele slabe din sud-estul Europei, în special din Bulgaria şi România, în privinţa vaccinării anticovid, continuă să fie subiectul mai multor articole din presa internaţională. „În vreme ce Uniunea Europeană celebrează vaccinarea a 70% din adulți, falia între Est şi Vest se adâncește”, titrează Emerging Europe. „Discrepanța izbitoare dintre campaniile europene de vaccinare lasă cu mult în urmă Estul sărac”, constată şi Bloomberg. Dacă unele țări din Europa de Vest, între care Belgia, Danemarca, Irlanda, Malta și Portugalia, se pot lăuda acum cu rate ale vaccinării cu mult peste 80%, în Europa Centrală și de Est nici măcar o singură țară nu a atins ținta UE. În Bulgaria, codașa Uniunii Europene, doar 20% din populație a fost vaccinată, iar România vecină, care săptămâna aceasta a recurs la a oferi bonuri de masă celor dispuși să se vaccineze, se descurcă doar un pic mai bine, cu puțin peste 26%, dar tot cu mult sub media UE”, detaliază Emerging Europe. „Discrepanţa se datoreză în parte campaniei puternice – și uneori, controversate – din țările occidentale, mai ales din Franța, unde vaccinurile au fost promovate în forță. Dar reflectă și neîncrederea adânc înrădăcinată în autoritățile din unele țări estice, precum și temerile legate de siguranța vaccinurilor”, explică Bloomberg.
În plan social, pandemia de coronavirus a produs o profundă ruptură între generații și o schismă geografică ce ar putea transforma viața politică europeană, arată un nou studiu realizat de European Council on Foreign Relations, citat de EuObserver. Deşi 54% dintre europeni consideră că nu au fost afectați „deloc” de pandemie, există discrepanțe majore între experiențele trăite de cetățeni în diverse zone ale Uniunii. Cei mai mulți europeni din nord și vest nu se consideră afectați direct de pandemie, însă în estul și sudul Europei majoritatea oamenilor afirmă că au fost afectaţi direct de boală și de dificultățile economice provocate de ea. Există de asemenea un clivaj între diferite categorii de vârstă. Tinerii europeni consideră că au fost principalele victime ale pandemiei, iar măsurile luate de guverne au contribuit la erodarea încrederii în democrație în rândul tinerilor, se mai arată în raportul citat de EuObserver.
În plan economic, răspândirea variantei Delta a coronavirusului și problemele din lanțurile de aprovizionare frânează redresarea globală, iar rolul Chinei în economia mondială se schimbă, avertizează Financial Times. În 2008, creșterea rapidă a Chinei în curs de industrializare – susținută de stimuli guvernamentali – a ajutat economia globală să-și revină de pe urma crizei financiare. La fel, anul trecut, o revenire în forță a producției industriale a Chinei a făcut din ea una dintre puținele țări care au înregistrat o creștere pozitivă în 2020. Acum însă, există indicii că redresarea își pierde avântul, în parte din cauza reapariției unor îngrijorări persistente referitoare la nivelul de îndatorare a consumatorilor și a corporațiilor, dar și din cauza modificării priorităților Partidului Comunist de la Beijing. Guvernul chinez nu mai acordă acum prioritate creșterii economice, cum o făcea cândva, ci încearcă în schimb să țină în frâu capitalismul, indiferent că vorbim de puterea marilor companii tehnologice, ori de inegalitatea economică în creștere. Astfel, China nu va mai fi același motor al creșterii globale cum a fost în cazul crizei financiare din 2008, iar restul lumii va trebui să găsească alte motoare care să-i alimenteze redresarea, conchide Financial Times.

Carolina Ciulu

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult