Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 30 decembrie 2022

Revista presei internaționale – 30 decembrie 2022

scris de Z.V.
59 Afisari

Presa internațională este în continuare preocupată de evoluțiile conflictului din Ucraina. De la Moscova, INTERFAX transmite că flota maritimă militară a Rusiei a fost întărită cu un nou submarin atomic strategic – „Generalissim Suvorov”, dotat cu rachete balistice „Bulava”.

Ceremonia de recepție a navei în efectivul Flotei Maritime Militare a Federației Ruse s-a desfășurat joi cu participarea prin videoconferință a președintelui Vladimir Putin și a ministrului apărării, Serghei Șoigu. La Libre Belgique reamintește că președintele rus a făcut din reconstruirea armatei sale o prioritate după decăderea din anii 1990 în urma prăbuşirii URSS, dotând forţele armate cu rachete ultramoderne, unele hipersonice, cu nave noi şi în special blindate. Dar, reamintește publicația belgiană, aceste proiecte sunt adesea şi foarte scumpe, înregistrând mari întârzieri şi fiind subminate de problemele tehnice, dar şi de corupţie.
Din LE FIGARO aflăm că preşedinţii rus, Vladimir Putin, şi chinez, Xi Jinping, vor discuta vineri, 30 decembrie, prin videoconferinţă, într-un context de apropiere accelerată între Moscova şi Beijing după ofensiva rusă în Ucraina. Rusia caută în ultimele luni să-şi întărească legăturile cu Asia, în special cu China, fiind confruntată cu sancţiunile occientale adoptate după ofensiva sa contra Ucrainei. Un exemplu în acest sens îl constituie gazoductul Forţa Siberiei 2, pe care Rusia intenţionează să îl construiască începând cu 2024 pentru a alimenta Beijingul prin Mongolia, alt semn că strategia energetică rusească a realizat o cotitură spre est, conchide Figaro.
Tot despre conflictul din Ucraina scrie și Washington Post, constatând că războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei unifică Europa, dar scoate în același timp în evidență dependența de SUA a Bătrânului Continent. ”Începând din luna februarie, după ce Rusia și-a lansat invazia pe scară largă, Europa a depășit orice diferende, cu senzația crescândă a unui scop comun, larg propagat printre democrațiile europene, potrivit căruia Ucraina trebuie înarmată ca să poată respinge tentativele Rusiei de a redesena prin forță frontierele continentului. Dar, în pofida acestui consens răspândit din Portugalia până în Polonia, explică publicația americană, aliații europeni se află cu toții la mâna Washingtonului, reacționând la un mers al evenimentelor stabilit de Administrația Biden, o administrație care, recent, a trimis o serie de mesaje ambigue peste Atlantic, dând de înțeles că Kievul ar trebui convins să treacă la negocieri.
Încheiem subiectul cu avertismentul lansat de britanicul The Guardian: ”Supraviețuirea civililor în Ucraina devine tot mai grea pe măsură ce temperturile scad”. „În efortul de a forța Ucraina să negocieze pacea, Rusia a încercat să distrugă infrastructura energetică a țării printr-o serie de lovituri în masă. Peste 6 milioane de ucraineni, rămași fără încălzire și electricitate, se pregătesc o perioadă lungă de pene de curent. Organizația Mondială a Sănătății a spus că distrugerea caselor și lipsa accesului la combustibil sau electricitate „ar putea deveni o chestiune de viață sau de moarte”, reamintește The Guardian.
Presa internațională a urmărit cu atenție și evoluțiile de la frontiera dintre Serbia și Kosovo. Publicația EMERGING EUROPE face o scurtă cronologie: ”Sârbii, care formează majoritatea populației din nordul Kosovo, au blocat șoselele timp de mai multe săptămâni ca protest în urma arestării unui fost polițist. Blocada a provocat cea mai gravă escaladare a tensiunilor dintre cele două țări din ultimii ani. Marți, Serbia anunțase că armata sa se află în „cea mai înaltă stare de alertă”. După care „Pristina a întins o firavă ramură de măslin, iar Belgradul a acceptat-o”, explică Emerging Europe: ”Pe data de 28 decembrie, fostul polițist sârb din Kosovo, a cărui arestare, în ziua de 10 decembrie, a dus la izbucnirea protestelor violente ale minorității sârbe din Kosovo, a fost eliberat din arest de către procurorii din Kosovo”. „Comunitatea sârbă este în Kosovo de veacuri și are dreptul să știe ce viitor va avea. Sunt necesare eforturi pentru ca sârbii kosovari să poată trăi în casele lor din Kosovo, să se simtă bine în casele lor” – a declarat ambasadorul SUA la Belgrad, Christopher Hill, citat de cotidianul sârb Politika. Acesta le-a cerut sârbilor din Kosovo să înlăture baricadele, deși a subliniat că înțelege motivele care i-au determinat să recurgă la această acțiune.
„Baricadele vor fi înlăturate, dar neîncrederea va rămâne” – este concluzia la care ajunge publicația belgrădeană.
Încheiem revista presei cu editorial publicat de LE MONDE. Sub titlul: „Spațiu: suveranitatea europeană amenințată”, articolul analizează capacitatea Europei de a rămâne în cursa spațială alături de americani și chinezi. Principalii dușmani ai acestui deziderat sunt, în opinia editorialistului, lipsa lansatoarelor europene și prea puțina flexibilitate a structurilor Agenției Spațiale Europene. Cel mai bun exemplu în acest sens este faptul că o țară care contribuie la fondul Agenției poate obține ca una dintre companiile sale să participe la un proiect spațial, chiar dacă nu este cea mai eficientă companiei în domeniul respectiv. Această regulă îngreunează forța de reacție în fața multiplelor proiecte ale start-up-urilor și în special ale miliardarilor americani Elon Musk și Jeff Bezos. „Ambiția Europei de a rămâne în cursa spațială împotriva americanilor și chinezilor este serios pusă sub semnul întrebării. Până la urmă, este în joc suveranitatea europeană”, conchide publicația franceză. (Agenția de Presă RADOR)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult