Anul 2024 a fost plin de evenimente, titrează The Conversation. Departe de speranța de pace, 2024 a fost un an de război fără sfârșit.
Capitala Ucrainei, Kiev, a fost din nou ținta bombardamentelor, iar țara a lansat pentru prima dată o ofensivă pe teritoriul Rusiei; în Orientul Mijlociu, conflictul s-a extins în Liban și Siria, lăsând Fâșia Gaza într-o situație umanitară catastrofală, scrie presa internațională. Cu o multitudine de procese electorale în întreaga lume, postul de radio american NPR numește 2024 „cel mai intens an electoral din vremurile moderne”, iar ONU l-a numit un super-an electoral. Din India până în El Salvador, din Pakistan sau Mozambic, până în Georgia sau Statele Unite, aproape jumătate din populația lumii a fost chemată la vot, amintește Courrier International. Seria impresionantă de alegeri a scos în evidență riscurile de eroziune din cauza acțiunilor oligarhilor sau ale puterilor străine și a reprezentat un laborator de observare a stării de sănătate a democrației la scară globală, rezultatele fiind o confirmare a faptului că modelul democratic se confruntă cu provocări fără precedent, în multe cazuri deteriorându-și calitatea, constată El Pais și semnalează tendințe precum violența politică în cel puțin 26 din 75 de cazuri, apariția alternativelor politice radicale, interferențe străine, autoritarism în Tunisia sau El Salvador, dar și cazuri de rezistență democratică. Armenia, Georgia, Republica Moldova, România și Ucraina au fost victime ale ingerinței Rusiei și ale răzbunării acesteia la diferite niveluri, atât democratic, cât și militar, iar Europa de Est este regiunea care a întruchipat, în 2024, lupta dintre Occident și Rusia, comentează Infobae. Cum au afectat dezinformarea și interferențele străine „super anul alegerilor” analizează Euronews. Studii recente ale Centrului pentru Tehnologie și Securitate Emergente din Marea Britanie au concluzionat că alegerile europene, franceze și britanice nu au fost influențate semnificativ de dezinformarea susținută din străinătate sau activată de inteligența artificială și nu au găsit nicio dovadă concludentă că asemenea campanii ar fi influențat rezultatul votului prezidențial al SUA din noiembrie, însă ideea că niciun scrutin din 2024 nu a fost grav afectat de manipularea informațională a fost infirmată de alegerile din R.Moldova, dar și cele din România, unde Curtea Constituțională a decis reluarea alegerilor prezidențiale, semnalează Euronews.
În același timp, campania de război hibrid a Moscovei împotriva țărilor NATO se apropie de punctul de a provoca victime substanțiale, a avertizat, într-un interviu pentru Sky News, James Appathurai, secretarul general adjunct al Alianței Nord-Atlantice, care se ocupă și de amenințările hibride și cibernetice. NATO își actualizează strategia privind războiul hibrid, elaborată în 2015, astfel încât să fie mai clar ce tip de atac ar putea declanșa un răspuns militar la scară largă, incluzând un nou efort al alianței de a analiza toate atacurile hibride suspectate ale Rusiei și ale altor actori ostili, precum China, Iran sau Coreea de Nord, pentru a înțelege mai bine amploarea provocărilor, a subliniat Appathurai pentru Sky News. Politica actualizată, care urmează să fie aprobată la un summit din 2025, va stabili, de asemenea, modul în care NATO poate descuraja mai bine agresiunea și cum ar trebui să răspundă, având în vedere că orice mișcare a alianței ar putea fi considerată o escaladare, a adăugat oficialul NATO, în interviul acordat Sky News.
Țările nordice au fost în alertă maximă din cauza avertismentelor agențiilor europene de informații cu privire la un potențial sabotaj rusesc al cablurilor electrice, turbinelor eoliene și conductelor de gaz, amintește Politico. În context, NATO își va întări prezența militară în Marea Baltică, a anunțat secretarul general al Alianței Atlantice, Mark Rutte, citat de France24. Pe de altă parte, Estonia a lansat patrule maritime pentru a-și proteja legătura electrică cu Finlanda, la două zile după ce cablul EstLink 2 care leagă cele două țări a fost rupt, probabil de un petrolier care venea dintr-un port rusesc, adaugă France24.
Compania energetică italiană ENI a prezentat unul dintre cele mai puternice supercomputere din lume, în încercarea de a-și îmbunătăți tehnologia de descoperire a petrolului și gazelor. Se prevede că noul instrument va reprezenta un pas important în strategia companiei de decarbonizare și energie curată, anunță Euronews. Supercomputerul, numit HPC6, care va costa peste 100 de milioane de euro, va putea gestiona o serie de funcții de inteligență artificială și calcule extrem de sofisticate, cu ajutorul a aproape 14.000 de unități de procesare grafică. Se estimează că aceast instrument va ajuta ENI să analizeze cantități mari de date și să descopere noi zăcăminte de petrol și gaze, precum și să contribuie la calculele privind energia curată și decarbonizarea, detaliază Euronews.
2024 a fost un an de progrese și provocări extraordinare în industria spațială, marcând un capitol esențial în călătoria umanității spre a deveni o civilizație spațială, cu planuri de întoarcere pe Lună în 2027 și misiuni care se îndreaptă spre Marte, ambiția și capacitatea industriei crescând într-un ritm impresionant, consemnează Newsweek și amintește misiunile SpaceX și Polaris Dawn, care au deschis un nou teren în explorarea spațiului. La rândul ei, China și-a consolidat statutul de lider în explorarea lunară cu misiunea de succes Chang’e-6, care a returnat mostre din partea îndepărtată a Lunii, asigurând Beijingului, dincolo de realizările științifice și tehnice, locul de competitor cu SUA în cursa pentru întoarcerea oamenilor pe Lună, înainte de sfârșitul deceniului. Și cercetătorii japonezi au adoptat o abordare creativă odată cu lansarea LignoSat, primul satelit din lume construit din lemn, pentru a testa utilizarea lemnului în explorarea Lunii și a planetei Marte, amintește Newsweek.
Cristina Zaharia
