După mai bine de o săptămână de la instalarea administrației Trump la Washington presa internațională încearcă în continuare să descifreze intențiile noului președinte și potențialele consecințe pentru SUA, marile puncte de conflict și lume în general.
În Congresul american au loc audieri ale candidaților propuși de Donald Trump pentru demnități guvernamentale, iar azi a avut loc cea a fostului democrat Robert F. Kennedy Jr. propus drept secretar al sănătății și serviciilor umane. CNN reține că el le-a promis senatorilor că-i va localiza pe copiii imigranți neînsoțiți dispăruți pe teritoriul SUA: „Vă asigur că președintele Trump a vorbit personal cu mine despre localizarea celor 300.000 de copii dispăruți în ultimii patru ani. Și știm că mulți dintre ei au fost traficați sexual și e o pată pe autoritatea morală a Americii”, a declarat Kennedy. Editorialul ziarului The Washington Post avertizează că Kennedy e nepotrivit pentru funcție nu numai din cauza opoziției lui față de vaccinuri, ci și din motive etice. El refuză să renunțe la legătura pe care o are cu un proces intentat unui producător de vaccinuri, deși ca secretar al sănătății ar urma să aibă autoritate asupra respectivului producător, de unde și un conflict de interese „flagrant”. „Politicile D.E.I. nu vor fi regretate”, titrează The New York Times, referindu-se la practicile de „diversitate, echitate și includere” ale precedentei administrații și alegând drept studiu de caz armata. Administrația Obama le-a permis în 2015 femeilor să se înroleze în oricare trupe ale armatei, atât timp cât pot satisface aceleași exigențe fizice ca bărbații. Însă cum mult mai puține femei puteau îndeplini aceleași standarde (52%, comparativ cu 92% din bărbați, conform unui studiu), administrația Biden a decis coborârea standardelor, de unde a rezultat scăderea capacității de luptă a armatei. „Ce s-a întâmplat în armată nu este altceva decât cel mai ilustrativ exemplu al putregaiului care se instalează în orice instituție care abandonează criteriul meritului în favoarea diversități, al egalității în favoarea echității și al standardelor în favoarea includerii”, conchide autorul.
„Tacticile de intimidare ale lui Trump ar putea sfârși prin a ajuta China”, se intitulează editorialul din The Financial Times, care-și pornește raționamentul de la recentul și succintul incident diplomatic dintre Washington și Bogota. „Optând în prima săptămână să amenințe Columbia, Panama și Mexic, unii dintre cei mai apropiați aliați ai SUA, Trump a semnalat trecerea de la o abordare diplomatică blândă la una mai dură. Dacă pe termen scurt ea poate da rezultate, pe termen lung ar putea aliena unele țări de America. Și cum Beijingul a demonstrat deja că e dispus să investească masiv în regiune, marele beneficiar al politicilor lui Trump ar putea fi în cele din urmă nu SUA, ci China”. Totuși, coerciția nu e singurul element al ecuației, aflăm de la Fox News. Noul secretar de stat Marco Rubio se află deja în turneu în America Centrală, având drept scop contracararea Chinei, dar și problema migrației.
În privința Ucrainei presa internațională pare confuză. după ce ieri diverse publicații anunțaseră sistarea ajutorului pentru Ucraina, Reuters transmite azi că „SUA au transferat 90 de interceptoare Patriot din Israel în Polonia pentru a i le livra Ucrainei”, informație confirmată și de Israel. De la postul public ucrainean Suspilne aflăm că președintele Volodimir Zelenski a cerut un inventar al programelor de ajutor suspendate de Trump, care sunt exclusiv din domeniul umanitar, educațional și cultural și în care guvernul de la Kiev nici măcar nu e implicat. Suspendarea e temporară, în vederea evaluării, iar ajutorul militar nu e afectat.
Săptămânalul german Der Spiegel publică un amplu reportaj despre influențele externe din campania electorală germană, care a „devenit un magnet pentru știri false propagandă generată de AI, în contextul în care actori externi vor să ajute dreapta. Atacurile devin mai sofisticate și nu mai vin doar din Rusia, ci și din SUA”. The Wall Street Journal observă însă că „Efectul Trump i-ar putea soluționa Germaniei criza migrației”. Probabilul viitor premier de centru-dreapta, Friedrich Merz, a „șocat țara cu promisiunea de a-i controla granițele”. Merz a vorbit despre „brutalitatea complet neînfrânată” și despre „dezastrul unei politici de imigrație eronate în vigoare de un deceniu”, a doua zi după ce un imigrant musulman a atacat letal un grup de preșcolari în parc.
„Posibilitatea ca Trump să retragă militarii americani din Siria a generat îngrijorare în Israel”, scrie ziarul turc Akșam, care precizează în schimb, că „Israelul menține acolo o prezență militară pe termen nelimitat”. Trupele Pentagonului din țară nu depășesc 2.000. Ziarul britanic de stânga The Guardian reclamă în editorialul său că „Trump amenință speranțele oricum fragile” de pace. Propunerea lui Trump ca arabii din Gaza să fie transferați – fie și numai temporar – în alte țări „nu trebuie să fie neapărat viabilă pentru a fi dăunătoare”. Ea încurajează extrema dreaptă israeliană „și-i dezumanizează și mai mult pe palestinieni”. Conservatorul The Telegraph declară din capul locului că planul lui Trump nu poate fi viabil: monarhiile autoritare ale regiunii nu pot accepta palestinieni pe teritoriul lor, fiindcă mulți au legături cu Hamas, iar Hamas e parte a Frăției Musulmane, mișcare islamistă care e dușmanul de moarte al înseși acelor regimuri. „Singura cale realistă de a le ameliora soarta bieților palestinieni este ca Israelul să-și îndeplinească obiectivul declarat: anihilarea deplină a Hamasului în calitate de entitate militară și politică.” Hamas care acum își construiește narativul „victoriei” pe seama armistițiului, apreciază The Jerusalem Post. Organizația profită de faptul că își schimbă ostaticii cu teroriști încarcerați. mesajul Hamas pe rețelele sociale e acela că „Israelul e expulzat” și „Potopul Al-Aqsa [adică masacrul din 7 octombrie] e prima scânteie a victoriei și libertății”. Ziarul francez Le Point explică în schimb de ce expulzează Israelul UNRWA de pe teritoriul său. „Agenția ONU pentru refugiații palestinieni că a fost infiltrată de Hamas” acuză Israelul, și cel puțin 19 angajați ai ei au fost dovediți drept participanți la masacrul din 7 octombrie. De asemenea, clădirile UNRWA au fost folosite de teroriști pentru sechestrarea israelienilor răpiți, au confirmat penultimele trei ostatice eliberate, după o acuzație similară a unei ostatice eliberate în 2023.
Situația din Orientul Apropiat e conectată însă și la o dinamică globală având în centrul ei antisemitismul. Site-ul israelian Ynet News îi atrage atenția întregii lumi, la o zi după comemorarea a 80 de ani de la Holocaust că ar trebui să-și analizeze problema cu antisemitismul. Sondajele arată că „antisemitismul nu mai este un fenomen periferic și e într-o ascensiune rapidă în întreaga lume”. „Situația mondială a evreilor e astăzi mai precară” decât oricând în acești ultimi 80 de ani. Săptămânalul britanic The Spectator remarcă până și „dez-iudaizarea Holocaustului”. De Ziua Holocaustului, de la emisiunea unei televiziuni britanice și până la discursul premierului canadian Justin Trudeau, s-a reușit să se vorbească pe larg despre Holocaust fără a se pomeni fie și măcar o dată cuvântul „evreu”. „E ca și cum ai ai vorbi despre comerțul transatlantic cu sclavi fără a pomeni cuvântul «african».” (Andrei Suba, RADOR RADIO ROMANIA)