Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale – 30 ianuarie

Revista presei internaţionale – 30 ianuarie

scris de Z.V.
58 Afisari

Principalul subiect abordat de presa internațională continuă să fie conflictul ruso-ucrainean.

O analiză publicată de Wall Street Journal arată că aliații se grăbesc să ajute Ucraina, deoarece doresc încheierea cât mai rapidă a războiului. Opiniile cancelariilor occidentale reflectă temerea că o prelungire a conflictului va fi în avantajul Rusiei, iar actuala „fereastră de oportunitate” pentru Kiev nu va mai dura mult, de aceea se insistă pe accelerarea furnizării de ajutor militar către armata ucraineană. Consensul privind livrarea de tancuri către Ucraina are ca scop blocarea ofensivei ruse, anticipată pentru debutul primăverii, mai scrie publicația americană. „Impasul în chestiunea tancurilor a fost depășit abia miercurea trecută, când Washingtonul a anunțat că va trimite tancuri Abrams în Ucraina, întrunind condiția asupra căreia Berlinul insistase pentru a livra la rândul său tancuri Leopard 2”, notează la rândul său The Guardian, arătând că abordarea germană privind livrările de arme este cea mai bună modalitate de a sprijini Ucraina concomitent cu menajarea publicului intern.

Berliner Morgenpost scrie că Israelul oferă Ucrainei mai mult sprijin decât se admite în mod public. „Poziția Israelului nu este atât de simplă – avem trupe ruse în Siria vecină și avem o mare comunitate de origine rusă în Israel. Pe de altă parte, armata israeliană blochează în mod regulat furnizarea de arme din Iran către Siria și Liban, iar printre acestea se numără dronele și rachetele iraniene pe care Rusia le folosește în Ucraina” – a declarat publicației germane ambasadorul Israelului la Berlin, Ron Prosor.

După tancuri, Ucraina va avea nevoie de rachete cu rază lungă de acțiune, pentru a opri „teroarea rusă”, a reiterat președintele Ucrainei, citat de publicația „Independent Kiev”, subliniind că rachetele Himars folosite în prezent de Kiev au o rază de acțiune de 80 de kilometri și nu pot ajunge în multe din zonele ocupate de ruşi. „Nu ar trebui să existe tabuuri în privința furnizării de arme Ucrainei, care are ca scop apărarea împotriva agresiunii ruse”, a mai spus șeful statului ucrainean.

Reacțiile Moscovei nu au întârziat să apară. După cum scrie Secolo D’Italia, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, l-a insultat grav pe ministrul italian al apărării, Guido Crosetto, care s-a referit la ajutorul militar trimis la Kiev ca fiind un factor de descurajare pentru evitarea unui al treilea război mondial. „Nu sunt mulți proști în structurile de putere ale Europei” – a spus fostul președinte rus pe Telegram, adăugând: ”Ministrul italian al apărării este unul dintre acești rari excentrici”.

Există și planuri pe termen mai lung pentru ajutorarea Kievului. După cum anunță publicația spaniolă ABC, FMI pregătește un pachet în valoare de 16.000 de milioane de dolari pentru reconstrucția Ucrainei. Acest pachet – distribuit pe mai mulți ani – va încerca să atenueze pierderea economică pe care o suferă țara din cauza războiului și să contribuie la reconstrucție după ce armele vor tăcea. Recentele atacuri rusești au vizat infrastructura civilă și, în special, rețeaua electrică, într-o campanie de bombardament care a provocat pagube în întreaga țară, lăsând milioane de oameni și întreprinderi fără o aprovizionare fiabilă cu energie electrică, căldură și apă. De asemenea, agenția își propune să fie un catalizator pentru mai multe finanțări internaționale, au declarat surse FMI pentru agenția de presă Bloomberg. Implementarea programului depinde de mai multe condiții, inclusiv de sprijinul membrilor G-7 și al donatorilor și creditorilor Ucrainei, care garantează sustenabilitatea datoriei țării.

ABC subliniază că planul va impune modificări ale regulilor de creditare ale FMI pentru a putea trimite această sumă în țara devastată de război, iar guvernul de la Kiev va trebui să se angajeze la o serie de politici de transparență.

Presa europeană consemnează și rezultatele alegerilor din Cehia și Austria. Le Monde salută revenirea unui moderat pro-european la președinția Cehiei. „Acesta este un moment simbolic, care ar putea foarte bine să atenueze diviziunile din sânul societății și să restabilească un climat de dialog și toleranță, ca pe vremea lui Vaclav Havel”, subliniază Michael Zantovsky, directorul bibliotecii Vaclav Havel. Adversarul său în turul al doilea, fostul premier Andrej Babis, a promovat în campanie ideea că guvernul ceh îi ajută pe ucraineni mai mult decât pe propriul său popor, afectat de creșterea prețurilor la alimente, gaze și electricitate, la fel cum a procedat Viktor Orban în campania pentru alegerile legislative din 2022 din Ungaria. Doar că propaganda pro-rusă nu a dat roade în Cehia. „Babis este un populist, care a vrut să exploateze temerile legate de războiul din Ucraina pentru că Cehia nu este departe /de front/, iar guvernul ajută Ucraina în mod semnificativ”, sublinia un fost diplomat pentru Le Monde, care amintește că profilul de militar de carieră a contat mult în ochii alegătorilor cehi. Un scurt portret al candidatului găsim în cotidianul bruxellez La Libre Belgique: „Petr Pavel, 61 de ani, este un erou al războiului din fosta Iugoslavie, unde a contribuit decisiv la salvarea unor soldaţi francezi. El a devenit apoi şef al statului major ceh şi a ocupat din 2015 până în 2018 postul de preşedinte al Comitetului militar al NATO, cel mai înalt post de oficial militar al Alianţei atlantice”.

Alegerile regionale din Austria Inferioară au produs o surpriză…. așteptată, conform unui titlu din Die Presse. După numărarea voturilor, partidul de extremă dreapta (FPÖ) a depășit formațiunea SPÖ, situându-se pe locul al doilea al clasamentului final. Deși formațiunea cancelarului Karl Nehammer (ÖVP) rămâne pe primul loc, aceasta a obținut cel mai prost rezultat din istorie, cu doar 39,7 procente. „Pentru prima dată în 20 de ani, ÖVP pierde majoritatea absolută”, scrie la rândul său publicația Heute, conform căreia Partidul Libertății (FPÖ) a provocat adevărata surpriză, crescând cu peste zece procente față de ultimele alegeri.

Ruxandra Lambru, Agenția de Presă RADOR

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS