Presa internațională continuă să analizeze consecințele loviturilor aeriene americane asupra Iranului. „Teheranul ar putea relua îmbogățirea uraniului în câteva luni”, notează Le Point, citând declarații ale Agenției Internaționale privind Energia Atomică.
„Oficialii AIEA consideră că țara ar urma să-și revină după bombardamentele americane asupra teritoriului său și să îmbogățească uraniu în curând”. Deși Donald Trump a salutat bombardamentele americane și israeliene asupra instalațiilor nucleare iraniene, starea acestor situri rămâne neclară. O evaluare inițială realizată de agenția de informații a Pentagonului a apreciat că Iranului și-ar putea reconstrui capacitățile în termen de șase luni. Aceste constatări sunt în concordanță cu evaluările preliminare comunicate guvernelor europene, conform cărora stocurile de uraniu puternic îmbogățit ale Teheranului rămân în mare parte intacte, relatează „Financial Times”. Într-un interviu difuzat duminică pe canalul american Fox News, președintele Trump a dat asigurări că stocurile de uraniu iraniene nu au fost mutate înainte de atacurile americane: „Este un lucru foarte dificil de făcut și noi nu am avertizat Teheranul înainte de bombardament”, a declarat el.
„Comunicări interceptate între înalți oficiali iranieni arată că atacul asupra instalațiilor nucleare a fost mai puțin devastator decât se așteptau”, dezvăluie Washington Post în numărul său de duminică. Comunicarea, care se dorea a fi privată, a inclus speculații ale unor oficiali ai guvernului iranian cu privire la motivul pentru care atacurile dirijate de președintele Donald Trump nu au fost atât de distructive și extinse pe cât anticipaseră, ceea ce oferă o imagine mai complicată decât cea transmisă de liderul de la Casa Albă, care a declarat că operațiunea „a distrus complet și total” programul nuclear al Iranului, remarcă Washington Post.
Dorind să mute atenția de la recentele lovituri și gradul lor mai mic sau mai mare de reușită, președintele SUA cere acum încetarea imediată a focului în Fâșia Gaza, deși Israelul plănuiește o nouă ofensivă, citim în Euronews. Pe de altă parte, publicația scrie că prim-ministrul Benjamin Netanyahu face demersuri pentru a ajunge în următoarele săptămâni în vizită la Washington, asta în timp ce ministrul israelian pentru afaceri strategice, Ron Dermer, este așteptat săptămâna aceasta în capitala SUA pentru discuții de încetare a focului. La sfârșitul săptămânii trecute, președintele SUA a dat dovadă de optimism în ceea ce priveşte armistițiul, afirmând că în următoarea săptămână s-ar putea ajunge la un acord de încetare a focului.
Publicația europeană menționează că mii de israelieni au ieșit sâmbătă pe străzile din Tel Aviv pentru a cere eliberarea celor 49 de ostatici rămași în Fâșia Gaza, deținuți de mișcarea islamistă palestiniană Hamas. În ciuda unui armistițiu de opt săptămâni la începutul acestui an, încercările de a ajunge la un nou acord au eșuat.
Acum, după ce șirul de operațiuni militare menite să neutralizeze ambițiile nucleare ale Iranului s-a potolit, nerezolvata problemă a programului nuclear nord-coreean devine și mai evidentă, remarcă New York Times. „Spre deosebire de Iran, președintele Trump nu amenință Coreea de Nord cu un război pentru a o dezarma. Practic, după cinci luni de mandat, el nu pare să-i acorde o atenție prea mare, deși Kim a devenit tot mai puternic prin noile sale arme, rachete și alianțe. Dacă prin bombardamentele lor Statele Unite nu i-au putut produce Iranului niște pagube de nerecuperat în privința programului său nuclear, așa cum sugerează ultimele informații, e greu de imaginat genul de campanie necesară pentru a repurta un succes în Coreea de Nord, constată publicația newyorkeză.
Și în acest weekend au continuat protestele de stradă din Serbia: circa 140 000 de manifestanți au cerut la Belgrad alegeri legislative anticipate. În ciuda încercărilor de intimidare și a arestărilor, mobilizarea studențească nu a slăbit și amenință cu continuarea acțiunilor, notează Libération, reamintind că mișcarea s-a născut în urma prăbușirii copertinei de beton de deasupra gării Novi Sad la 1 noiembrie 2024, eveniment soldat cu șaisprezece morți, inclusiv doi copii. Studenții au preluat rapid conducerea. Frustrați de inacțiunea guvernului populist în fața acestei tragedii, atribuită pe scară largă corupției înrădăcinate, aceștia au formulat mai multe revendicări în ultimele luni, inclusiv o anchetă independentă, și solicită organizarea de alegeri parlamentare anticipate încă din luna mai.
Confruntat cu o mișcare de protest atât de masivă, președintele sârb a demis șeful guvernului și unii miniștri în ianuarie, acuzându-i în mod regulat pe protestatari că vor să instige la o lovitură de stat, că sunt plătiți de alte țări sau că vor să-l ucidă.
Süddeutsche Zeitung remarcă faptul că mulți cetățeni ai Serbiei nu vor să mai aștepte alegerile la termen, ci le vor organizate imediat. Scriind despre mitingul din 28 iunie, ziarul constată că „frontul dintre autoritățile sârbe și studenții manifestanți a devenit și mai tensionat”: studenții au promis „nesupunere civilă”, ceea ce Süddeutsche Zeitung consideră „o nouă strategie pentru a realiza alegeri parlamentare anticipate”.
Serviciul public elvețian SRF amintește simbolistica zilei de 28 iunie, numită Vidovdan: „Este o sărbătoare religioasă de comemorare a Bătăliei de la Kosovo din 1389, un simbol al identității sârbe și al forței rezistenței”. Următoarele alegeri regulate sunt programate peste doi ani, amintește SRF, și conchide: „Dar protestele care nu se opresc arată că mulți sârbi nu vor să aștepte atât de mult”.
Războiul din Ucraina rămâne în atenția presei. „Atac rusesc uriaș cu peste 500 de rachete și drone” este titlul sub care Euronews face bilanțul unei noi nopți de coșmar la Kiev. „Rusia a lansat cel mai mare atac aerian împotriva Ucrainei, cu un total de 537 de arme aeriene, inclusiv 477 de drone și 60 de rachete. Dintre acestea, 249 au fost doborâte și 226 au fost pierdute, probabil din cauza bruiajului electronic.
Șeful departamentului de comunicații al forțelor aeriene ucrainene a declarat pentru Associated Press că atacul nocturn a fost „cel mai masiv atac aerian” asupra țării, incluzând atât drone, cât și diverse tipuri de rachete. Atacul a vizat regiuni ale Ucrainei, inclusiv vestul Ucrainei, departe de liniile frontului. După cum explică publicația citată, noile atacuri au urmat declarației de vineri a președintelui rus Vladimir Putin, conform căreia Moscova este pregătită pentru o nouă rundă de discuții de pace la Istanbul. Cu toate acestea, eforturile internaționale de pace conduse de SUA nu au reușit până acum să marcheze niciun progres./rlambru/atataru
(Ruxandra Lambru, Agenția de Presă RADOR)
