Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale – 30 iunie 2022

Revista presei internaţionale – 30 iunie 2022

scris de Z.V.
56 afisari

Reuniunea istorică a NATO începută la Madrid și alte evoluții determinate de războiul din Ucraina continuă să domine primele pagini ale publicațiilor internaționale.

Revista presei

„Asistăm la cea mai mare schimbare de strategie a alianţei de la finalul Războiului Rece. Liderii NATO vor redefini conceptul strategic al alianţei şi planul pe următorii 10 ani. Dacă în 2010 discutau nevoia unui parteneriat strategic cu Rusia, acum ei o descriu drept principala ameninţare. Întregul context geopolitic s-a schimbat radical”, relatează de la Madrid corespondentul BBC. „Reuniunea de la Madrid va fi o reuniune esențială” pentru viitorul NATO, a declarat secretarul general Jens Stoltenberg la deschiderea întâlnirii planificate de mult timp, dar cu mize multiplicate de invadarea Ucrainei, scrie La Libre Belgique. „Astăzi trimitem un mesaj: NATO e puternică și unită. Un atac asupra unuia dintre noi e un atac asupra tuturor. NATO e mai necesară ca niciodată”, a declarat președintele american Joe Biden, citat de publicația italiană Il Fatto Quotidiano. Enumerând măsurile de consolidare a flancului estic al alianței, Biden a menționat și o brigadă de 5.000 de militari care va fi detașată în România. Per total, consemnează CNN, „în acest an am alocat Europei încă 20.000 de forţe americane, pentru a întări alianţa noastră în replică la comportamentul agresiv al Rusiei, aducând totalul forţelor noastre din Europa la 100.000”. Un comunicat NATO citat de Reuters anunță totodată că alianța invită Suedia și Finlanda să i se alăture. „Aderarea Finlandei și Suediei îi va face (pe aliați) mai siguri, NATO mai puternică și zona euro-atlantică mai sigură”, se arată în comunicat. Acesta descrie Rusia drept „cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității aliaților”. Alianța a promis un ajutor suplimentar Kievului și sprijin pentru modernizarea armatei țării. NATO a decis totodată să își consolideze în mod semnificativ propria strategie de descurajare și apărare.
„În urma acceptării de către Turcia a unui memorandum cu Finlanda și Suedia, acest acord istoric evidențiază consecințele pe care războiul din Ucraina le are asupra președintelui Vladimir Putin, zădărnicind eforturile ruse de a slăbi NATO și introducând în alianța militară două țări care zeci de ani s-au declarat neutre și nealiniate”, comentează The New York Times noua extindere a NATO. „Putin a avertizat ambele țări, recomandându-le să nu adere la NATO, dar amenințările sale au avut un efect contrar.” „Recep Tayyip Erdogan bloca procesul de aderare pentru a denunţa politica suedeză tolerantă faţă de PKK. Partidul naţionalist kurd e considerat grup terorist de Ankara şi aliaţii ei. Preşedintele turc critica şi restricţiile pe exportul de arme spre Turcia aprobate de Stockholm”, precizează ziarul francez Le Figaro. „Pentru comunitatea kurdă, care s-a angajat în Siria contra ISIS, este o nouă înfrângere diplomatică. Totuşi, în spatele pretextului militantismului kurd, Turcia are alte subiecte de negociat cu occidentalii”: achiziția de arme americane și undă verde pentru o operațiune militară contra kurzilor din nordul Siriei. Cotidianul turc Sabah consideră că „reuniunea NATO e un punct de cotitură pentru politica externă turcească”, cât și „o ocazie pentru Turcia de a-și vărsa amarul”. Mai exact: „armament furnizat de SUA organizației PKK/PYD, problema F-16, armamentul american oferit Greciei, membrii FETO refugiați în Grecia, extrădarea a 39 de membri PKK protejați de Suedia și Finlanda”.
Agenția ucraineană de presă RBC transmite că „preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat liderilor NATO reuniţi la Madrid, avertizând că Rusia are obiective mult mai mari în război. Conducerea rusă vrea să captureze nu numai Ucraina, ci și alte țări vecine. Rusia consideră că fostele republici ale URSS sunt proprietatea sa. Potrivit lui Zelenski, țările baltice, Republica Moldova și Polonia ar putea fi atacate de ruşi”. La Madrid se anunță schimbări și în privința flancului sudic, remarcă publicația spaniolă ABC. „Stoltenberg a subliniat că alianța se pregătește să facă un anunț decisiv privind flancul sudic și terorismul”, anunț legat de Mauritania, cu care NATO intenționează să-și aprofundeze colaborarea. Mauritania are o graniță de 2.237 de kilometri cu Mali, unul dintre focarele instabilității jihadiste și ale noii prezențe a Rusiei în regiune. Editorialul cotidianului britanic The Telegraph avertizează guvernul de la Londra că „dacă noi nu cheltuim mai mult pe armată nu putem dăscăli alte țări în privința cheltuielilor lor”. Angajamentul conservatorilor britanici în 2019 era de a cheltui peste ținta NATO de 2% din PIB și de a „mări bugetul [militar] cu minim 0,5% peste inflație, anual”. Acum, cu inflația apropiindu-se de 10%, Londra a „uitat” de a doua parte a angajamentului și a promis în schimb că va cheltui 2,3% din PIB anul acesta, o cifră peste așteptări. Dar, cum PIB-ul e de așteptat să se contracte, bugetul militar s-ar putea de fapt micșora. Revista americană Foreign Policy explică „de ce SUA au încă nevoie de NATO”. Cheltuielile imense, chiar „disproporționate”, pe care le au SUA cu NATO i-au conferit Washingtonului „o poziție de conducere strategică”. „Ca urmare a rolului central al Americii în relațiile transatlantice și internaționale, rol cimentat de NATO, americanii s-au bucurat de o enormă prosperitate economică și libertate.” Săptămânalul britanic The Economist e de acord că „NATO ține cea mai importantă reuniune a ultimelor generații”, dar problema e că aliații „au păreri împărțite cu privire la cât de departe ar trebui mers în Ucraina”. Stoltenberg a promis Ucrainei o „tranziție fundamentală de la echipamente sovietice la echipamente NATO”, dar și „descentralizarea structurii de comandă” a armatei. „Faptul în sine că NATO se angajează pe această cale e o lovitură pentru Putin, care a pornit războiul și pentru a opri și inversa integrarea politică și militară a Ucrainei cu Occidentul. Dar transformarea armatei ucrainene e o muncă de ani – slabă consolare pentru soldații care se mențin pe poziții în orașele distruse din Donbas.”
Între timp, presa ucraineană face noi dezvăluiri despre operațiunile mai discrete ale Moscovei. „Kievul cere deconectarea Gazprombank de la SWIFT”, titrează Agenția de presă UNIAN. „Jurnaliştii ucraineni de investigaţie au dezvăluit că Gazprombank din Rusia e folosită simultan pentru a primi plăţi europene pentru petrol şi gaze şi pentru a plăti salarii trupelor ruse care desfăşoară un război agresiv împotriva Ucrainei. Ce ironie!” Ukrinform dezvăluie, citând serviciul de informații SBU, că „înainte de invazia rusă în Ucraina îşi desfăşurau activitatea peste 7.000 de angajați ai serviciilor speciale ale Rusiei. Putin voia cu adevărat să captureze Kievul în trei zile. Urmau să folosească întregul arsenal, toate instrumentele: de la armată până la grupuri de sabotaj și agenți de influență”. Ziarul ungar Magyar Nemzet relatează despre ideea stranie a „înfiinţării unui stat federal polono-ucrainean”. „Deocamdată nu este decât o ficțiune, subiectul fiind dezbătut în mare parte în presă, însă şi politicienii au avut deja argumente pro și contra.” În orice caz, conchide Magyar Nemzet, „acest lucru este puțin probabil, federația ar fi un uriaş cu picioare de lut şi împovărat de conflicte interne, iar societatea poloneză ar respinge probabil finanțarea transformării economiei ucrainene”. Rusia însă a trecut deja la fapte: „Reprezentantul «noilor autorități» din Herson anunță începerea pregătirilor pentru un referendum pentru «aderarea» la Rusia”, titrează site-ul independent rus Meduza. Numai că rezultatul plebiscitului pare a fi dinainte cunoscut de „administrația militaro-civilă” a regiunii, care a declarat: „Ne pregătim pentru referendum și îl vom organiza. Regiunea Herson va lua o decizie și va adera la Federația Rusă, va deveni un subiect cu drepturi depline”. Drepturi care pe teritoriul respectivei federații intră la apă cu repeziciune, reiese din două știri difuzate de agenția rusă TASS. Duma de stat a adoptat proiectul legii federale „cu privire la controlul asupra activității persoanelor aflate sub influență străină”. Conform noii legi, „agenți străini” pot fi de acum și „persoanele fizice, cu sau fără cetățenie”, care „distribuie mesaje și materiale destinate unui cerc nelimitat de oameni”. O a doua lege adoptată de Dumă consfințește „dreptul de a interzice pe teritoriul Federației Ruse mass-media dintr-un stat străin care a impus o restricție asupra activității sau o interdicție asupra mass-media ruse”, pe lângă cel de a „revoca înregistrarea și licența instituțiilor de presă străine, în cazul în care acestea difuzează informații ilegale, inclusiv materiale care exprimă o lipsă clară de respect față de societate, stat şi constituția Federației Ruse, precum și discreditează Forțele Armate ale Federației Ruse”.
Legat de consecințele economice ale războiului, cotidianul american The Wall Street Journal acuză Occidentul că e „leneș” în privința blocadei ruse in Marea Neagră. El propune ca navele ucrainene cu cereale să fie escortate de vase de război occidentale, apreciind că Putin nu va replica nicicum, și va fi demascat drept „un tigru de hârtie”. Situația ar fi similară cu cea a aderării Suediei și Finlandei la NATO. Putin le-a amenințat, amenințarea i-a fost ignorată, iar el nu a pus-o în practică, pretinzând în schimb că respectiva problemă nu e de fapt o problemă. Săptămânalul german Der Spiegel explică într-o amplă analiză „anatomia dependenței Germaniei de gazele rusești”: „Americanii au avertizat Germania, la fel și est-europenii. Dar Germania pur și simplu a continuat să cumpere tot mai mult gaz rusesc. Dependența se întinde pe mai multe decenii și e plină de calcule greșite și erori”. „Germania a avut 60 de ani buni de gaz rusesc ieftin. A asigurat o bază pentru prosperitatea germană, dar a fost și motivul pentru care țara s-a mișcat atât de lent cu politica ei energetică. Acum prețul crește rapid – atât al energiei viitorului, cât și al greșelilor trecutului”. În fine, EUObserver abordează întregul context dintr-o perspectivă mai largă: „Trăim într-unul dintre acele momente-cheie ale istoriei: o criză neașteptată – invadarea Ucrainei – care scoate la suprafață din substrat o întreagă gamă de curenți politici, societali și culturali ce se alimentează reciproc, antrenând totul într-o cursă nebună. O nouă ordine mondială este în curs de formare, iar forma ei va fi dată de deciziile care se iau astăzi. Înțelepciunea, norocul, coincidența și greșeala vor avea cu toate un impact gigantic.” (Andrei Suba, RADOR)

1 comentariu

bali 30-06-2022 - 15:41

Putin si Erdogan au incercat sa-i salveze pe vikingi de jaful cu care yankeii vor conditiona intrarea in NATO. Gripen, Volvo, Nokia vor avea soarta SIDEX, ARO, Roman, Semanatorea, IMGB, etc

Comments are closed.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult