Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale – 30 martie 2021

Revista presei internaţionale – 30 martie 2021

scris de Z.V.
46 afisari

Pandemia de Covid-19 cu diversele ei implicații economice, sociale și politice continuă să monopolizeze atenția presei internaționale, care salută totodată cu ușurare deblocarea Canalului Suez.

Revista presei

Un studiu privind originile pandemiei care va fi publicat marți și la care au colaborat Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și China afirmă că transmiterea virusului de la liliac la om prin intermediul altui animal e o ipoteză de la „probabilă la foarte probabilă”, pe când un accident de laborator rămâne „extrem de puțin probabil”, informează The Associated Press. Multe întrebări rămân încă fără răspuns, astfel că echipa de experți apreciază că, „având în vedere rolul animalelor de fermă în calitate de gazde intermediare pentru bolile emergente, trebuie efectuate investigații suplimentare, inclusiv cu o acoperire geografică mai mare”.
Ziarul francez Les Echos relatează că executivul european a prezentat duminică viitorul paşaport sanitar comun tuturor ţărilor UE, care va confirma fie vaccinarea deținătorului, fie rezultatul unui test PCR. Un responsabil francez a clarificat luni că pașaportul sanitar „va fi fără îndoială obligatoriu pentru a circula; vaccinul nu este obligatoriu”. Și administrația Biden lucrează la realizarea unui „pașaport de vaccinare”, cu care americanii vor putea demonstra că au fost vaccinați, relatează Washington Post. Practic, va fi o aplicație gratuită de smartphone cu un cod de bare, dezvoltată împreună cu companii private. Cotidianul britanic The Financial Times publică un editorial al ministrului irlandez de finanțe și președinte al Eurogrupului, Paschal Donohoe, care explică de ce nu are sens comparația între pachetul de stimuli anti-pandemie european și cel american. UE a optat să investească banii în scheme de conservare a locurilor de muncă, pe când SUA au ales varianta plăților directe. Autoritățile statale și locale americane au fost nevoite să concedieze 1,3 milioane de funcționari publici, în timp ce UE a reușit să atenueze o explozie a șomajului proporțională cu prăbușirea activității economice. Europarlamentarul socialist Pedro Marques propune totuși într-un articol publicat pe site-ul Politico suplimentarea măsurilor financiare UE chiar după modelul american al plăților directe. El propune ca „fiecare șomer, bătrân și părinte” să primească direct câte 1.000 de euro, o măsură care deși „nu va fi un glonț de argint, va asigura economiei o foarte necesară injecție”. Revista americană Foreign Policy analizează chestiunea așa-zisei distribuiri inechitabile a vaccinurilor între statele UE, invocată în special de cancelarul austriac Sebastian Kurz. Comisia Europeană, fără competențe în domeniul sănătății, a propus un plan de achiziții, acceptat de capitale, care și-au rezervat și dreptul de a avea ultimul cuvânt în privința contractelor. Tot statele membre controlează un comitet de coordonare care distribuie vaccinurile în funcție de mărimea populației, fără vreun aport al Comisiei. Dozele refuzate de un stat pot fi redistribuite altora care au nevoie de ele, cum s-a întâmplat și în cazul Austriei. Astfel, acuzațiile lui Kurz, aflat sub presiune politică pe plan intern, „au doar meritul de a clarifica faptul că, chiar și atunci când sunt la butonul de comandă, statele membre tot pot încerca să marcheze puncte politice pe termen scurt atacând Bruxelles-ul. Așa funcționează lucrurile în Europa”, conchide Foreign Policy.
Între timp, vești bune din Regatul Unit: pentru prima dată în şase luni, Londra a înregistrat duminică o zi fără decese provocate de Covid-19, transmite BBC. La Londra s-au înregistrat până acum 12% din decesele din Marea Britanie, 18.000 în total. Germania se așteaptă însă la vremuri mai grele, motiv din care a izbucnit un conflict între guvernul federal și autoritățile statale, scrie publicația spaniolă 20 Minutos. „Cancelarul german Angela Merkel a amenințat că îşi va asuma lupta împotriva coronavirusului în țară, impunând controlul federal asupra măsurilor de încetinire a ratei infecției, ceea ce ar putea duce la un litigiu cu landurile.” Pentru a obține controlul parțial al politicilor de sănătate publică ale statelor, Merkel poate folosi legea privind controlul bolilor infecțioase pentru a „sparge al treilea val”, a declarat ea. Conform ziarului ungar Népszava situația pandemică din Ungaria se menține deosebit de gravă: „Rata de infectare e maximă la persoanele de 40-49 de ani, secțiile de terapie intensivă sunt pline cu bolnavi din această grupă, astfel că pentru cei de 65-70 de ani nu pot fi asigurate aparate de ventilație. În spitale ajung pacienţi tot mai tineri și într-o stare tot mai gravă. Tulpina britanică se răspândește mai ales în rândul tinerilor. În asemenea situație, rata de vaccinare ar trebui să fie de 70-80% în loc de 60-65%”. Iar asta în ciuda faptului că luni Ungaria a ajuns pe locul întâi în UE la capitolul vaccinare, după cum informează Radio Kossuth Budapesta: „21,6% din populaţie a primit prima doză de vaccin și 6,6% din populaţia adultă a primit și a doua doză”.
Măsurile anti-pandemie au însă efectul secundar nedorit de a periclita democrația și statul de drept în UE, avertizează portalul european EUobserver, citând un raport întocmit de ONG-ul Civil Liberties Union for Europe. Raportul identifică în special guvernele din Ungaria, Polonia și Slovenia drept cele mai înclinate să profite de lupta cu pandemia pentru a submina democrația și a slăbi statul de drept. Libertatea presei și a informării publicului e amenințată chiar și în democrații consolidate precum Franța, Germania, Italia și Spania. O altă practică nefastă pentru democrație o constituie procedurile legislative accelerate, care pot fi întâlnite și în Irlanda, Germania ori Suedia. Dar totuși, „democrațiile cele mai tinere, cele din fostele state comuniste din Europa Centrală și de Est, sunt cele care se află în pericol”, consideră EUobserver, care invocă și exemplul unor deficiențe judiciare din Bulgaria și România, deși fără a face vreo legătură clară cu măsurile anti-pandemie. Același semnal de alarmă e tras în publicația bulgară Mediapool de politologul Ivan Krîstev. Odată cu pandemia, „guvernele au primit instrumente de control social, iar oamenii au fost mult mai dispuși să asculte pentru a-și salva viața”. Guvernanții sunt „ca un soldat care avea un arc, dar a primit brusc o mitralieră și deja îi e greu să renunțe la ea”. „Deja ne e foarte dificil să înțelegem când suntem liberi și când nu suntem, ce le datorăm celorlalți oameni și ce nu.” Și, legat de „modul în care se comportă guvernele din întreaga lume, am sentimentul că acestea promit ceva ce nici Dumnezeu nu a promis – că vom fi nemuritori. Fiecare moarte e considerată o crimă sau o eroare medicală”, a adăugat politologul, citat de Mediapool.
Nava gigantică care a blocat Canalul Suez aproape o săptămână a fost repusă pe deplin în mişcare luni, iar traficul va fi reluat, au anunţat autorităţile egiptene, transmite agenția Reuters. Cel puțin 369 de nave așteaptă să tranziteze canalul, prin care trece aproximativ 15% din traficul mondial maritim. Blocarea canalului a perturbat lanțurile globale de aprovizionare, generând întârzieri costisitoare pentru companiile care se confruntă deja cu efectele restricțiilor anti-pandemie. Conform CBC News din Canada, Egiptul a pierdut deja peste 95 de milioane de dolari din cauza blocajului și navele care aștepată la coadă ar putea avea nevoie de 10 zile pentru a trece toate. Printre mărfurile blocate se numără și zeci de mii de animale vii (posibil până la 200.000) care riscă să rămână fără hrană, precizează The New York Times. Aproximativ 20 de vapoare blocate transportă animale vii, majoritatea din România. Autoritățile veterinare române au confirmat că e vorba de 11 nave cu 105.727 de oi și 1.613 de vaci, iar Gabriel Păun, director pentru Europa al organizației Animals International a declarat că „ele mor chiar acum, în timp ce vorbim” și că „fiecare oră contează. Știm cu toții că ele merg la moarte, dar e vorba de suferința inutilă”. Cotidianul britanic The Guardian atrage atenția și el că „ar mai putea dura câteva zile până când alte vase vor putea naviga prin canal”. Lucrările de degajare au modificat adâncimea canalului și el trebuie mai întâi să fie inspectat. (Andrei Suba, RADOR)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult