Acasa Revista Presei Revista presei internaționale, 30 octombrie

Revista presei internaționale, 30 octombrie

scris de Z.V.
234 Afisari

Războiul dintre Israel și Hamas dar și cel ruso-ucrainean din vecinătatea estică a României se mențin în centrul atenției presei internaționale. Premierul israelian a anunțat începerea celei de a doua etape a războiului împotriva Hamas, în Fâșia Gaza, cu scopul de a distruge forțele armate ale grupării Hamas și de a elibera ostaticii reținuți.

Revista presei

Potrivit CNN, Benjamin Netanyahu a afirmat că „Luptătorii noştri eroici au un singur scop: să distrugă acest inamic şi să asigure existenţa ţării noastre. Să nu se mai întâmple niciodată. Războiul din interiorul Gaza va fi lung. Acesta este al doilea război de independenţă al nostru. Ne vom salva ţara”. Armata israeliană a anunțat că lovit peste 450 de ţinte în ultima zi, inclusiv centre de comandă, posturi de observare şi puncte de lansare a rachetelor. După cum arată Le Figaro, intensificarea operațiunilor aeriene și terestre ale Israelului are loc după ce vineri seară, Adunarea Generală a ONU a cerut, cu o largă majoritate, un „armistiţiu umanitar imediat”, lucru pe care Israelul l-a catalogat drept „infamie” într-un moment în care armata sa a anunțat „extinderea” operațiunilor terestre în Gaza. „În mare măsură, acesta este un vot simbolic, dar unul care ilustrează diviziunile comunității internaționale, pe măsură ce războiul din Fâșia Gaza se intensifică. Rezoluția fără caracter obligatoriu, care cere un armistițiu umanitar imediat, durabil și susținut în vederea încetării ostilităților, a primit 120 de voturi pentru, 14 împotrivă (inclusiv Israel și Statele Unite) și 45 de abțineri, din cei 193 de membri ai ONU”.
După demonstrații care au avut loc în mai multe orașe ale lumii pentru a susține încetarea focului, protestatari au ieșit în stradă și la Istanbul, cerând oprirea atacurilor israeliene asupra Fâșiei Gaza. „Pentru prima dată în calitate de șef de stat, Recep Tayyip Erdoğan s-a alăturat protestatarilor, lansând mesaje dure la adresa Occidentului și a Israelului”, după cum reține ziarul turcesc Sabah. De la tribună, președintele Erdoğan a calificat Israelul drept „criminal de război” și a criticat dur blocul occidental, pe motiv că „nu a spus nimic împotriva acestei crime, ba chiar a susținut-o”. „Occidentul este cel mai important responsabil pentru masacrul din Gaza. Toată lumea știe că Israelul este doar un pion în regiunea care va fi sacrificată când va veni ziua. (…) Adevărații jucători în regiune sunt cei care au grijă de capriciile administrației israeliene. Pentru că Israelul nu poate face niciun pas dacă ei nu vor. Occidentului îi place să folosească unelte, pe care le cumpără uneori cu bani, fără să-și murdărească propriile mâini. Îi cunoaștem bine. Așa cum niciun joc nu poate dura pentru totdeauna, am descifrat deja tactica murdară a Occidentului. Știm foarte bine cine se află în spatele teroriștilor pe care i-am întâlnit în Irak și Siria. America și Israelul sunt în spatele lor, ei le furnizează bani și arme”, a declarat liderul turc. În finalul discursului, președintele Erdoğan a avertizat Occidentul să nu încerce să pornească ceea ce a numit „un nou război între cruce și semilună”.
În replică, ministrul de Externe al Israelului şi-a rechemat diplomaţii din Turcia, informează Associated Press. „Având în vedere declaraţiile grave provenite din Turcia, am dispus rechemarea reprezentaţilor diplomatici pentru a reevalua relaţiile dintre Israel şi Turcia”, a anunţat ministrul israelian de Externe. „Declarația lui Cohen a sugerat o mișcare care ar putea rupe noile relații diplomatice dintre cele două țări. Nu a existat niciun răspuns imediat din partea ministerului de Externe al Turciei”, mai arată AP.
Mesajul transmis de președintele Erdoğan coincide cu împlinirea a 100 de ani de la înființarea Republicii Turcia, amintește France24 într-un editorial intitulat „Erdoğan, succesor și concurent al lui Atatürk”. „Turcii sărbătoresc duminică a o suta aniversare a Republicii lor, născută sub conducerea lui Mustafa Kemal Atatürk la 29 octombrie 1923 pe ruinele Imperiului Otoman. În fruntea țării din 2003 ca prim-ministru, apoi ca președinte, succesorul lui Atatürk, Recep Tayyip Erdoğan, dorește acum să impună ideea unui ‘secol al Turciei’, precum și o nouă constituție care pare să meargă în direcţia opusă ideilor părintelui fondator. În 1923, cel al cărui nume pseudonim înseamnă ‘Tatăl Turcilor’ și-a proiectat țara, construită pe ruinele Imperiului Otoman, pentru secolul XX și modernitate. A impus laicitatea, emanciparea femeilor, dreptul la vot și la educație și chiar trecerea de la alfabetul arab la alfabetul latin pentru scrierea turcească. Dar în loc să consolideze aceste realizări, Recep Tayyip Erdoğan este acuzat de detractorii săi că promovează o ‘nouă Turcie’, mai conservatoare și mai religioasă”.
Cele mai recente evoluții care marchează războiul ruso-ucrainean se mențin în centrul atenției presei internaționale. Ucraina intenționează să organizeze în acest an un „summit pentru pace” al liderilor mondiali, a declarat ministrul adjunct ucrainean de Externe. „Acest obiectiv rămâne necesar și posibil, s-a demonstrat că există interes în acest sens”, a declarat pentru Reuters Mikola Tociţki, după ce reprezentanți internaționali s-au întâlnit în Malta la sfârșit de săptămână pentru a discuta formula de pace a Kievului pentru războiul cu Rusia. La reuniunea de la Malta au fost abordate cinci aspecte din formula în 10 puncte prezentată anul trecut de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski: siguranța nucleară, securitatea alimentară, securitatea energetică, eliberarea prizonierilor și a persoanelor deportate și integritatea teritorială. La reuniunea de la Malta au participat, personal sau online, reprezentanți din 66 de țări, cu peste 20 de țări mai multe decât la ultima reuniune de acest fel, care a avut loc la Jeddah, în Arabia Saudită, în luna august.
Rusia „va confisca bunurile care aparţin statelor UE pe care le consideră neprietenoase dacă Uniunea Europeană folosește fondurile ruseşti îngheţate pentru a finanţa Ucraina”, a declarat un aliat important al preşedintelui Vladimir Putin, citat de Reuters. Viaceslav Volodin, preşedintele Dumei de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus, a afirmat că politicienii UE analizează măsura înghețării fondurilor rusești „în încercarea de a-şi păstra funcţiile şi din cauza situaţiei financiare precare în care şi-au adus ţările”. Volodin a mai susținut că Moscova va răspunde într-un mod care va fi mai costisitor pentru Uniune dacă UE acţionează împotriva bunurilor ruseşti, dintre care numeroase se află în Belgia. „O astfel de decizie ar cere un răspuns simetric din partea Federaţiei Ruse. În acel caz, mult mai multe bunuri aparţinând ţărilor neprietenoase decât fondurile noastre îngheţate din Europa vor fi confiscate”, a afirmat el. Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată de France Presse, declarase vineri că executivul EU analizează posibilitatea de a utiliza o parte din profiturile obținute de pe urma bunurilor îngheţate ale statului rus pentru a ajuta Ucraina şi reconstrucţia sa postbelică. Von der Leyen a afirmat că valoarea fondurilor ruseşti îngheţate este de 211 miliarde de euro şi a reamintit că UE a decis că Rusia trebuie să plătească pentru reconstrucţia Ucrainei.

(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult