Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale – 30 septembrie

Revista presei internaţionale – 30 septembrie

scris de Z.V.
28 afisari

Pandemia de coronavirus, consecințele alegerilor generale din Germania și pachetul de redresare dezbătut în SUA se numără printre subiectele cel mai frecvent abordate azi de presa internațională.

Revista presei

Agenția France-Presse avertizează că „la umbra pandemiei, SIDA avansează în Europa de Est”. Chiar și înainte de criza sanitară fostul bloc comunist era grav afectat: în 2019, 76% din cazurile de SIDA din Europa au fost diagnosticate în jumătatea estică, iar Covid-19 nu a făcut decât să agraveze situaţia. Spitale închise pentru bolnavii non-Covid-19, izolare, restricţii de deplasare: accesul la serviciile de depistare și diagnostic a fost restrâns. În România, cu „circa 17.000 de pacienţi seropozitivi, numărul testelor a scăzut cu o treime în 2020. Perturbând lanţul logistic, pandemia a complicat şi accesul la medicamente, o provocare în plus pentru seropozitivi în această ţară cu cel mai mic buget al sănătăţii din UE.” În plus, Euronews relatează că „România raportează un nou record de cazuri de Covid-19 pe fondul ratei lente a vaccinării”. Dacă „în UE au fost vaccinați 72% din adulți, în România au fost inoculați doar 33%”, iar „din persoanele decedate de Covid-19 în intervalul 18-23 septembrie în România 91,5% erau nevaccinate”. O situație similară regăsim și la sud de Dunăre, unde publicația Sega titrează: „Vaccinarea s-a blocat complet în Bulgaria”. Cu doar câteva mii de doze administrate zilnic, imunitatea colectivă nu va fi atinsă prea curând. Din cei 87 de decedați în ultima zi doar trei erau vaccinați, iar din cei 677 de pacienți noi doar 55 (8%) sunt vaccinați. Eficiența vaccinurilor e dovedită și de statisticile ucrainene. Postul RBC transmite că, de la debutul pandemiei, 98,3% din ucrainenii decedați nu erau vaccinați, iar 97% din pacienții peste 60 de ani spitalizați în prezent nu sunt vaccinaţi complet. Publicația israeliană Ynet News apreciază că bolnavii nevaccinați au ajuns la ATI din cauza „superstiției, ignoranței și indiferenței față de siguranța personală”, comportându-se „ca un pieton care traversează pe roșu”. În Israel sunt acum aproximativ 3 milioane de persoane vulnerabile, fie nevaccinate deloc, fie nevaccinate cu a treia doză. În aceste condiții, e posibil la iarnă un al cincilea val pandemic, împotriva căruia Ynet propune o soluție radicală: „ori vaccinare obligatorie, ori restricții mai dure”. În schimb cotidianul britanic The Telegraph nici nu vrea să audă de restricții. De la începutul pandemiei, numai în Anglia și Țara Galilor, s-a înregistrat un exces de 70.000 de morți comparativ cu media pe anteriorii cinci ani. Dintre aceștia numai 8.423 (11%) ar fi decedat de Covid-19. Or, „dacă unii continuă să fie obsedați de creșterea numărului zilnic de cazuri, e limpede că în paralel să desfășoară o altă criză sanitară, legată de restricții și de accesul dificil la servicii medicale”. Decesele în exces au fost provocate în principal de boli cardiovasculare, alte boli respiratorii, ciroză și diabet, iar ele coincid și cu topul bolilor a căror diagnosticare a scăzut dramatic în 2020. Și cum, în ciuda creșterii numărului de cazuri noi, decesele și spitalizările sunt „cu mult sub maximul atins iarna trecută”, The Telegraph solicită „deschiderea sistemului primar de sănătate, iar nu închiderea lui din nou”.
Rezultatul alegerilor din Germania continuă să fie dezbătut de presa internațională. Revista americană Foreign Affairs ne asigură că politica externă și „consensul Merkel” vor continua pe același făgaș. Cei doi posibili cancelari, Olaf Scholz și Armin Laschet, sunt amândoi de centru, nu se disting semnificativ unul de altul și ambii au promis să continue politicile lui Merkel. În plus, „inerția politicii germane este în parte structurală. Sistemul politic german se bazează pe consens, nu pe adversitate. Sistemul federal și instituțiile independente puternice tind să opună rezistență schimbărilor politice dramatice”. În consecință, e improbabil să vedem noi abordări în privința zonei euro sau a relațiilor cu state autoritare precum China. Săptămânalul german Der Spiegel evidențiază un aspect pozitiv pe plan intern: dreapta radicală a pierdut teren. „Partidul populist de dreapta AfD și-a ascuns conflictul profund dintre aripa moderată și cea extremistă pe parcursul campaniei electorale, însă acum, când AfD a obținut mai puține voturi decât se aștepta, acea falie e din nou în prim-plan.” Marginalizat de celelalte partide, AfD „s-a deplasat în ultimii patru ani și mai mult la dreapta, astfel încât nu mai poate spera să colecteze voturile de protest. Și-a atins potențialul electoral maxim.” Pe plan european însă, portalul Politico întrevede dificultăți pentru noul cancelar german, oricare va fi el. Dat fiind rezultatul neconcludent al alegerilor, la Berlin s-ar putea instala un „guvern slab”. Și cum Franța va avea și ea alegeri prezidențiale și generale în aprilie, respectiv iunie, la Paris ar putea apărea un guvern similar, fapt ce va submina forța președinției franceze a UE din primul semestru al lui 2022. Astfel de cabinete și la Berlin și la Paris ar „văduvi UE de o conducere puternică într-un moment în care cu siguranță ar fi avut nevoie de ea”. Cele mai presante provocări pentru UE sunt renegocierea protocolului Brexit privind Irlanda de Nord, disputa cu Ungaria și Polonia pe tema statului de drept și reforma fiscală, consideră Politico. Legat de statul de drept, EUObserver semnalează intenția Poloniei de a contraataca: Varșovia a întocmit o listă cu proiecte UE pe care amenință să le blocheze dacă Bruxelles-ul nu-i va debloca fondurile de redresare. Proiectele cele mai vulnerabile sunt cele care necesită vot unanim, iar guvernul polonez a dat de înțeles că vizează în special domeniul fiscal. La Budapesta, pe de altă parte, strugurii europeni îi par acri presei de stat. Radio Kossuth Budapesta explică faptul că „fondul de redresare UE nu e o donaţie, ci un credit care poate atrage ţările membre într-o spirală a datoriilor. Ungaria a fost avantajată că a luat credit de pe piaţă. Guvernul ungar a obţinut bani mai ieftin şi nu trebuie să îndeplinească anumite condiţii politice în schimbul resurselor UE”.
Fondurile de redresare generează controverse și în SUA, unde „preşedintele Joe Biden încearcă să-şi salveze agenda economică internă”, și anume „planul pentru infrastructură pe termen lung”, transmite BBC. „Democraţii susţin că planul va duce la creşterea plafonului datoriilor, necesară pentru a plăti datoriile făcute de republicani. Guvernul va intra în incapacitate de plată în trei săptămâni dacă până atunci plafonul datoriilor nu va fi suspendat sau ridicat.” Se poartă însă și un „război intern între democraţi, care ameninţă programul lui Biden”, comentează La Libre Belgique. „Centrişti acuzaţi că sunt în serviciul lobbiştilor sau prea apropiaţi de republicani şi aripa de stânga care ar dori cheltuieli iresponsabile: democraţii se sfâşie pe planurile titanice de investiţii dorite de Biden, care lâncezesc în Congres în lipsa consensului. 1.200 de miliarde de dolari investiţii în infrastructură şi 3.500 de miliarde destinate reformării în profunzime a ţesutului social şi luptei climatice. Sume extraordinare, istorice, care pot rămâne literă moartă dacă democraţii nu ajung rapid la un acord, riscând să-şi piardă majoritatea în Congres în noiembrie 2022.” Problema este, explică The New York Times, că facțiunea progresistă „ține ostatic fondul pentru infrastructură”, agreat și de republicani, insistând să fie votat la pachet cu cel social – „o utopie costisitoare”. Și cum fotoliile din Congres ale democraților moderați sunt cele vulnerabile, costul politic ar putea fi pierderea majorității la anul și „revenirea lui Donald Trump la Casa Albă” în următorul mandat. (Andrei Suba, RADOR)/asuba/ilapadatând să-şi piardă majoritatea în Congres în noiembrie 2022.” Problema este, explică The New York Times, că facțiunea progresistă „ține ostatic fondul pentru infrastructură”, agreat și de republicani, insistând să fie votat la pachet cu cel social – „o utopie costisitoare”. Și cum fotoliile din Congres ale democraților moderați sunt cele vulnerabile, costul politic ar putea fi pierderea majorității la anul și „revenirea lui Donald Trump la Casa Albă” în următorul mandat. (Andrei Suba, RADOR)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult