Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale – 31 ianuarie

Revista presei internaţionale – 31 ianuarie

scris de Z.V.
52 Afisari

„Ucraina solicită livrări mai rapide de armament, în timp ce Rusia presează cu ofensiva în estul Ucrainei” titrează Euractiv. Moscova încearcă să profite de „fereastra de oportunitate” existentă până la primirea de către Kiev a tancurilor grele care i-au fost promise recent de către aliaţii occidentali, avertizează comandantul-șef al forțelor armate din Letonia, citat de agenția ucraineană Unian.

Politico observă o presiune în creștere ca după ce a acceptat să trimită tancuri, Occidentul să furnizeze Ucrainei și avioane de luptă, adăugând că Franța ia în considerare să antreneze piloți ucraineni. În timp ce cancelarul german spune ”nein” trimiterii unor avioane germane în Ucraina, după cum remarcă Le Point, Polonia a anunțat luni că este dispusă să furnizeze Kievului ”arme în măsură să schimbe jocul”, adică aeronave F-16, notează Newsweek. Anunțul Poloniei vine după o evaluare a Institutului pentru Studiul Războiului, potrivit căreia „reticența occidentală” de a oferi arme majore Ucrainei a permis armatei lui Vladimir Putin să exploateze momentul și să obțină victorii în ultimul timp împotriva trupelor lui Zelenski, mai scrie Newsweek. Mobilizarea pentru susținerea Kievului se observă și în alte părți ale lumii. Astfel, potrivit The Guardian, Australia și Franța au convenit să coopereze pentru a produce și a furniza mii de obuze de artilerie armatei ucrainene, iar la Seul, șeful NATO a cerut Coreei de Sud să-și revizuiască politica de a nu furniza arme țărilor aflate în război, pentru a intensifica ajutorul militar acordat Ucrainei, după cum notează Le Figaro. Kremlinul, la rândul său, prin vocea purtătorului de cuvânt, citat de agenția rusă Rosbalt, susține că livrările de arme de către Occident „nu vor schimba evoluția evenimentelor”, dar ”vor conduce la escaladarea considerabilă a situației”. „Aceasta nu este o escaladare, ci un răspuns la agresiunea și escaladarea din partea Rusiei, care continuă de aproape un an”, a fost replica Uniunii Europene, preluată de o altă publicație rusă, Nezavisimaia Gazeta.
Într-o altă zonă de tensiuni permanente, Orientul Mijlociu, situația amenință să degenereze în orice moment, avertizează Le Monde întrucât, după cum explică Reuters ”Israelul și palestinienii riscă un conflict mai profund într-o lume cu atenția în altă parte”. După atacurile soldate cu victime la Ierusalim și în Cisiordania și la o lună de când cel mai de dreapta guvern israelian a preluat mandatul, cele două părți riscă să alunece într-o spirală de confruntări mai ample, cu presiuni pentru acțiuni de răzbunare în ambele tabere. Violența a crescut constant în ultimul timp, iar perspectivele unui progres pe cale politică sunt sumbre, mai ales că puterile mondiale sunt ocupate acum cu războiul din Ucraina, detaliază Reuters. În aceste condiții, toate speranțele pentru temperarea tensiunilor în creștere sunt puse în vizita pe care o efectuează la Ierusalim secretarul de stat american, Antony Blinken, notează CNN, detaliind că pe lângă încercarea de a calma situația prin dialog, una dintre principalele priorități ale lui Blinken va fi probabil încercarea de a restabili coordonarea de securitate crucială între Israel și Autoritatea Palestiniană.
În Europa, tabloul economic continuă să fie preocupant. ”Franța se confruntă cu un nou test al străzii”, titrează Les Echos, detaliind că după o primă mobilizare reușită în data de 19 ianuarie, când au fost în stradă peste 1 milion de manifestanți, sindicatele organizează marți o a doua zi de greve și proteste împotriva reformei pensiilor care prevede, printre altele, creșterea vârstei de pensionare la 64 de ani. În timp ce președintele Emmanuel Macron, citat de La Depeche, susține că reforma este ”indispensabilă comparativ și cu situația din Europa”, Le Monde constată că majoritatea cetățenilor nu sunt convinși de aspectele pozitive pe care această reformă le-ar conține, potrivit guvernului. Mai mult, un sondaj realizat la cererea ziarului Les Echos arată că 6 din 10 francezi sunt în favoarea acțiunilor de protest împotriva reformei pensiilor. În Germania, economia a suferit în mod neașteptat o contracție în trimestrul al patrulea al anului trecut, reînviind spectrul recesiunii, constată Reuters. Financial Times remarcă totuși că amploarea scăderilor din Germania și din alte părți ale Europei este mult mai mică decât anticipaseră economiștii pentru a doua jumătate a anului 2022, când creșterea prețurilor la gaze a generat îngrijorare cu privire la o recesiune severă. În Spania, rata inflației a înregistrat un nou salt neașteptat, după luni de temperare, observă Bloomberg, în timp ce The Guardian scrie despre posibilitatea ca băncile centrale să crească săptămâna aceasta rata dobânzii la cele mai înalte niveluri din ultimii 15 ani. În privința Europei de Sud-Est, portalul de știri Emerging Europe constată o încetinire semnificativă a activității economice, dar anticipează că majoritatea țărilor din regiune vor continua să înregistreze creșterea și în anul 2023, chiar dacă va fi una mai slabă. Citând o analiză a Institutului pentru Studii Economice de la Viena, Emerging Europe consideră că economiile din centrul, estul și sudul Europei s-au dovedit a fi rezistente, reușind în cea mai mare parte să gestioneaze șocurile provocate de războiul din Ucraina. (Carolina Ciulu)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS