La București, președintele României, Klaus Iohannis, cancelarul german, Olaf Scholz, și președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, au avut o întâlnire trilaterală, titrează ABC News.
Cele trei țări caută să-și întărească relațiile și cooperarea în materie de apărare pe flancul estic al NATO, precum și în privința securității în regiunea Mării Negre, în contextul războiului din Ucraina, explică ABC News. Alte subiecte abordate au fost modalitățile de ajutorare a refugiaților ucraineni și de facilitare a tranzitului cerealelor ucrainene spre piața mondială, adaugă Associated Press. Vizita lui Olaf Scholz la Bucureşti a avut loc la o zi după ce un mare producător german de armament a anunţat că va stabili un centru de mentenanţă şi logiscită în nordul României, pentru a repara armele folosite în Ucraina, notează Euractiv. Întrebat de ce a fost aleasă în mod specific România pentru a găzdui centrul de mentenanță, Scholz a răspuns că şi alte state europene vor deschide asemenea centre pentru repararea unor arme precum tancuri şi obuziere, folosite de militarii ucraineni pentru a se apăra de forţele ruse, detaliază Euractiv. În plus, cancelarul Scholz a spus că speră ca România să intre în zona Schengen în acest an, deoarece Bucureștiul a îndeplinit toate criteriile de aderare, și a asigurat că va face lobby în discuțiile pe care le va avea în multe capitale europene și la Bruxelles, încercând să-i convingă pe cei care sunt sceptici să aprobe acest demers, menționează Die Presse și Euronews. La rândul său, președintele Klaus Iohannis a lansat un îndemn către NATO să îşi suplimenteze prezența în zona Mării Negre și a subliniat importanţa susţinerii stabilităţii şi rezilienţei Republicii Moldova, atenționând că situaţia Moldovei este complicată foarte mult de atacurile hibride dinspre Rusia, completează Euractiv și Reuters.
În context, Ucraina și România vor organiza, la București, prima Conferință privind securitatea la Marea Neagră, în perioada 12-13 aprilie, ca parte a Platformei Crimeea, pentru a găsi modalități eficiente de a răspunde provocărilor aduse de agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei, anunță Interfax-Ucraina. La Conferință vor participa miniștri de externe și ai apărării, șefi ai instituțiilor internaționale, oficiali guvernamentali și experți independenți, reprezentând participanții la Platforma Internațională Crimeea, care vor analiza impactul multidimensional al războiului Rusiei împotriva Ucrainei asupra situației de securitate din regiunile Mării Negre și Mării Azov, și vor discuta, de asemenea, despre o posibilă strategie de răspuns la provocări și amenințări, precizează Interfax-Ucraina, citând Ministerul Apărării de la Kiev.
Este o săptămână istorică pentru NATO, care urează bun-venit Finlandei, în calitate de cel de-al 31-lea aliat, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, citat de Ansa. Stoltenberg a numit aderarea Finlandei la alianță cel mai rapid proces de ratificare din istoria modernă a NATO și a subliniat că este un câștig pentru securitatea Finlandei, pentru securitatea nordică și pentru NATO în ansamblu, reține Newsweek și adaugă că, prin aderarea Finlandei, NATO își dublează lungimea granițelor comune cu Rusia. La rândul său, Rusia a declarat deja că își va spori prezența militară în regiunile din apropierea granițelor sale cu Finlanda. Vorbind pentru Ria Novosti, adjunctul ministrului rus de externe, Alexandr Grușko, a declarat că țara sa își va consolida capacitățile militare în direcția vest și nord-vest și, dacă forțele și mijloacele altor membri NATO vor fi dislocate pe teritoriul Finlandei, vor fi luate măsuri suplimentare pentru a asigura securitatea militară a Rusiei, menționează Newsweek.
În context, conservatorii au câștigat alegerile parlamentare din Finlanda, social-democrații ajungând pe locul al treilea, la un scrutin marcat de inflație și de datoria publică ridicată, scrie El Pais. În ciuda popularității premierului Sanna Marin, recesiunea economică și inflația galopantă au monopolizat dezbaterile, crede The New York Times, iar Financial Times notează că liderul Coaliţiei Naţionale de centru-dreapta, Petteri Orpo, va avea sarcina anevoioasă de a forma un nou guvern.
În același timp, la alegerile legislative din Bulgaria, conservatorii și liberalii au fost umăr la umăr, titrează Le Monde. Pentru a cincea oară în doi ani bulgarii au fost chemați la urne, iar riscul instabilității politice persistă în țara balcanică, observă ziarul francez. Departe de speranțele născute din valul de demonstrații anticorupție din vara anului 2020, cel mai sărac stat din Uniunea Europeană se scufundă într-o criză politică costisitoare, fără precedent de la sfârșitul comunismului, constată Le Monde. Alegerea președintelui Adunării Naționale va arăta dacă se vrea formarea unei coaliții, crede Actualno, iar Sega opinează, ironic, că practica electorală bulgară ar trebui studiată în întreaga lume.
În Muntenegru, economistul Jakov Milatovic, candidatul mișcării tinere Europe Now, a fost ales președinte al țării, anunță El Periodico. Cu această înfrângere, Milo Djukanovic își pierde ultima poziție de putere în Muntenegru, o mică fostă republică iugoslavă, a cărei politică a dominat-o timp de trei decenii, fiind de șase ori prim-ministru și de două ori președinte, amintește ziarul spaniol. Rezultatul votului va afecta puternic echilibrul de putere din țara care se învecinează cu Marea Adriatică, unde sunt convocate alegeri legislative anticipate pe 11 iunie, constată Le Point.
Peste Ocean, Casa Albă a condamnat ferm arestarea, în Rusia, a reporterului cotidianului The Wall Street Journal, Evan Gershkovich, sub acuzații de spionaj, calificând acuzațiile drept ridicole, considerând reținerea ca fiind inacceptabilă și cerând eliberarea imediată a jurnalistului american, relatează USA Today. Arestarea lui Evan Gershkovich marchează o nouă eră a diplomației ostaticilor, titrează The Wall Street Journal și amintește că, de la începutul anului trecut, când Rusia a invadat Ucraina, SUA au negociat cu Moscova eliberarea a trei cetățeni americani. Acum, un nou caz este luat în considerare, într-un calcul uman și geopolitic complex, conchide ziarul american.
Începând de sâmbătă, Rusia a preluat președinția rotativă a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, informează Rai News. Schimbarea președinției CSONU a generat nemulțumire în comunitatea internațională, în special din cauza războiului din Ucraina, pentru care Rusia este considerată o țară agresoare, iar Kievul a numit preşedinţia Moscovei drept ”o glumă proastă de 1 aprilie”, subliniază Rai News. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat afirmând că este absurd faptul că Rusia și-a asumat președinția rotativă a CSONU și a adăugat că acest lucru demonstrează un „eșec total” al instituției internaționale, scrie La Stampa. „Din păcate, avem vești absurde și devastatoare. Reforma este evident necesară pentru a împiedica un stat terorist, și orice alt stat care vrea să fie terorist, să distrugă pacea”, a spus Zelenski, citat de ziarul italian.
Cristina Zaharia, RADOR
