Acasa Revista Presei Revista presei internaționale, 4 august 2021

Revista presei internaționale, 4 august 2021

scris de Z.V.
30 afisari

„Caniculă de proporţii istorice” constată Süddeutsche Zeitung, scriind despre incendiile care lovesc trei dintre cele mai populare destinaţii de vacanţă: Italia, Grecia şi Turcia.

„Noi imagini cu noi dezastre năvălesc acum în conştiinţa colectivă” după ce „cu doar câteva săptămâni în urmă am văzut prim-planurile de la inundaţiile catastrofale din Germania”, notează cotidianul german. „Grecia arde, dar şi întreaga planetă respiră cu greu”, titrează cotidianul elen To Vima, detaliind: Pădurea amazoniană dispare, Arctica se topeşte, record de temperaturi în Europa şi America. „Nu mai avem nevoie de comunicări ale oamenilor de ştiinţă pentru a ne convinge că pe planetă clima a luat-o razna sau mai degrabă noi am făcut-o să o ia razna, alimentând-o zilnic cu gaze toxice cu efect de seră”, comentează To Vima. În Grecia, căldura e atât de mare încât poţi prăji un ou în tigaie la soare, constată Deutsche Welle, experimentând într-o înregistrare video. „Ţara este mistuită de flăcări, iar dezastrul este uriaş” titrează şi Efimerida ton Syntakton, detaliind că numai în ultimele 24 de ore au izbucnit 81 de incendii de pădure, din care 40 sunt încă fronturi deschise de luptă cu focul. Cea mai dramatică situaţia este în Attica, regiunea din jurul Atenei, dar în întreaga Grecie au fost evacuaţi mii de oameni din calea focului.
În Marea Neagră, un studiu al biodiversităţii a descoperit o bacterie patogenă care poate provoca diverse boli la pești, şi chiar și la oameni, scrie publicaţia sofiotă Monitor, citându-l pe profesorul Violin Raikov de la Institutul de Oceanologie al Academiei Bulgare de Științe, care recomandă o bună tratare termică a peştelui pescuit din Marea Neagră înainte de a fi consumat de către om.
Pe frontul luptei cu coronavirusul, Le Monde avertizează că la terapie intensivă ajung pacienţi din ce în ce mai tineri, fără comorbidităţi şi nevaccinaţi. În Sardinia, secțiile de terapie intensivă sunt pline deja în proporţie de 10%, ceea ce înseamnă că regiunea ar trebui să intre în „zona galbenă”, scrie Il Fatto Quotidiano. În Statele Unite, New York va deveni primul oraş care va impune prezentarea unui certificat de vaccinare anti-COVID-19 la intrarea în baruri, restaurante şi săli de spectacol, anunţă New York Times. În Italia, certificatul sanitar care din 6 august va trebui prezentat pentru a putea intra în restaurante și în baruri, divide opinia publică, însă puțini renunță la el, constată La Stampa. Astfel, potrivit unui sondaj, 47% dintre italieni au obținut deja permisul verde, în timp ce 20% declară că au început demersurile pentru obținerea acestuia. Cu toate acestea, mai rămâne un procent de 21% care rezistă ideii obligativităţii certificatului de vaccinare și care declară că nu intenţionează să îl obțină, detaliază La Stampa.
În Golful Omanului, un nou incident maritim grav impune o „precauţie extremă” pentru navigaţia din zonă, marina britanică vorbind chiar de o posibilă deturnare de nave, scrie The Guardian. Ziarul The Times notează că sursele britanice „analizează ipoteza ca armata iraniană sau alte forţe din zonă să fi urcat la bordul” unei nave care transportă bitum sub pavilion panamez. Incidentul survine la câteva zile după atacul asupra unui petrolier israelian, în urma căruia doi membri ai echipajului, un britanic şi un român, şi-au pierdut viaţa, reaminteşte The Guardian. Marţi, Uniunea Europeană şi NATO au condamnat atacul ucigaş, imputat de Statele Unite Iranului. Astfel, potrivit Le Figaro, Bruxelles-ul a cerut „să se evite orice acţiune care prejudiciază pacea şi stabilitatea în regiune”, în timp ce NATO a subliniat că „Aliaţii sunt îngrijoraţi de acţiunile destabilizatoare ale Iranului în regiune şi cer Teheranului să-şi respecte obligaţiile internaţionale”.
La Chişinău, premierul desemnat Natalia Gavriliţă a prezentat noua echipă guvernamentală şi a anunţat primele direcţii de activitate: gestionarea eficientă a crizei sanitare, demararea reformei justiției și pachetul anti-corupție, creșterea veniturilor populației și protecția socială pentru grupurile vulnerabile și restabilirea finanțării externe, scrie Ziarul de Gardă. „Multă expertiză și puțină memorie instituțională; Nume noi, oameni tineri”, comentează analistul politic Anatol Ţăranu, citat de Jurnal de Chişinău. Majoritatea candidaţilor propuşi pentru guvern au „cunoştinţe să ia hățurile în mâini și să înceapă să dirijeze în domeniile care sunt în custodie”, dar nu au „un background guvernamental solid”, explică Anatol Ţăranu, adăugând că programul de guvernare propus este „unul dintre cele mai voluminoase”. „Republica Moldova se confruntă cu cea mai gravă criză demografică din Europa”, atrage atenţia EuObserver, explicând că în ultimele trei decenii, aproape o treime din populație a părăsit țara. Cel mai recent recensământ, datând din 2014, arată că populația țării este de 2,8 milioane de oameni, cu 4,3 milioane mai puțini decât la recensământul din 1989. „Pentru ca situația să se schimbe, Moldova trebuie să își restructureze complet guvernarea și să se rupă complet de practicile din trecut ale oligarhilor” conchide EuObserver. Publicaţia bruxelleză remarcă în final că „recent aleasa președintă proeuropeană, precum și actuala majoritate parlamentară au promis o toleranță-zero în privința corupției, îndemnând ca toate forțele proeuropene să se concentreze pentru a răspunde speranțelor manifestate de cetățeni”. (Carolina Ciulu)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult