Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 4 ianuarie 2022

Revista presei internaționale – 4 ianuarie 2022

scris de Z.V.
34 afisari

”Am putea visa la un nou an mai bun?”, se întreabă Le Monde, constatând că deși anul 2022 a început la fel ca 2021, marcat de restricții din cauza crizei sanitare și de incertitudine economică, situația este diferită acum pentru că există speranța de a se pune capăt pandemiei.

Revista presei

Însă, după cum ține să sublinieze cotidianul francez, căile de atac împotriva coronavirusului vor continua să fie: vaccinul, distanțarea fizică și masca de protecție. Și New York Times constată că noile date cu privire la formele mai puțin severe de boală provocate de varianta Omicron ”oferă speranță”, chiar dacă ”Sars-Cov2 se răspândește mai rapid ca oricând”. La nivel global se înregistrează în medie aproape 1,5 milioane de cazuri noi pe zi, de două ori mai multe decât în urmă cu o săptămână, însă, spre deosebire de valurile anterioare, numărul spitalizărilor și deceselor nu urmează aceeași tendință de creștere vertiginoasă, în condițiile în care guvernele intensifică eforturile de vaccinare a populației, explică ziarul american. Optimismul și-a pus amprenta și asupra primei zile de tranzacții bursiere din acest an, constată The Guardian, detaliind că în ciuda amenințării Omicron, piețele financiare din Europa au atins noi niveluri record, mizând pe o revenire economică puternică în acest an.
Pentru România și Bulgaria, pandemia de coronavirus a provocat o scădere suplimentară a speranței de viață, cu 1,5 și, respectiv, 1,4 ani – dublu față de scăderea medie la nivel european, de 0,7 ani, constată Euobserver. Prin urmare, românii și bulgarii mor încă și mai tineri decât înainte, având cea mai mică speranță de viață din Europa. În România, femeile trăiesc în medie cu opt ani mai mult decât bărbații (78,4 ani comparativ cu 70,5 ani bărbații), fiind unul dintre cele mai mari decalaje între sexe din Uniunea Europeană la acest capitol, detaliază EuObserver. Publicația bruxelleză mai notează și că unul dintre principalii vinovați pentru scurtarea vieților multor bulgari și români e sistemul medical deficient. În ciuda unor creșteri recente a fondurilor alocate, asistența medicală din Bulgaria și România a fost clasificată cu consecvență în ultimii ani drept cea mai proastă din Uniunea Europeană. Conform Indexului European al Consumatorului de Sănătate, Bulgaria (cu 626 de euro pe cap de locuitor) și România (cu 661 de euro pe cap de locuitor) cheltuie pentru sănătate mai puțin decât oricare alt stat UE, cu mult în urma țărilor clasate pe primele locuri, precum Luxembourg, Suedia și Danemarca, toate cu 5.500 de euro pe cap de locuitor pe an, mai scrie EuObserver.
La nivel european, discordia pe tema energiei nucleare persistă, după cum constată cotidianul portughez Jornal de Noticias. Comisia Europeană a propus ca investițiile în energie nucleară și în gaze să fie considerate sustenabile („verzi”) în procesul de tranziție ecologică, dar consensul este încă departe de a fi obținut. Germania a închis trei dintre cele șase centrale nucleare ale sale în ultimele ore ale anului 2021. În schimb, Franța doreşte să-și relanseze industria nucleară, considerând-o o sursă de electricitate stabilă şi care nu emite carbon. La fel și țări din Europa Centrală, cum ar fi Polonia sau Cehia, care speră să-și poată înlocui centralele pe cărbune, deosebit de poluante, cu unele nucleare. ”Politica Germaniei pentru combaterea schimbărilor climatice dă dureri de cap vecinilor săi estici”, titrează Euractiv, explicând că într-un interviu pentru CNN, premierul ceh a denunțat eliminarea treptată a energiei nucleare de către Germania ca fiind un „pas radical”, în special în contextul creșterii actuale a prețurilor la energie. Ouest France notează că și România, ”pentru a renunța la cărbune, trece la mini-nuclear”. Publicația franceză amintește că în noiembrie anul trecut, președintele României, Klaus Iohannis, a convenit un proiect nuclear civil cu cu John Kerry, trimisul special pentru climă al Statelor Unite. Graţie acestui acord, România ar putea deveni prima ţară din UE care va dispune de electricitate furnizată de mici reactoare modulare. Aceste mini-reactoare sunt în planurile tuturor naţiunilor nucleare, comentează publicația franceză, detaliind că deocamdată, doar Rusia l-a pus pe al său în funcţie, pe coasta siberiană. În Franţa, mini-reactoarele sunt aşteptate în 2035, iar în Statele Unite, în 2027. În România, uzina NuScale care va fabrica 12 module, ar trebui să vadă lumina zilei în 2028, scrie Ouest-France, care mai notează că, în plus, acest proiect va crea și 3.000 de locuri de muncă româneşti şi americane. (Carolina Ciulu)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult