Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 4 iunie

Revista presei internaționale – 4 iunie

scris de Z.V.
110 Afisari

Continuă ecourile în presa internațională referitoare la acordul de pace pentru Gaza propus de Israel și susținut de Washington. „Netanyahu cu spatele la zid”, titrează Courier International, referindu-se la faptul că pe de o parte Statele Unite fac presiuni pentru acceptarea propunerii de încetare a focului în Gaza, iar pe de altă parte extrema dreaptă amenință cu demiterea cabinetului Netanyahu dacă planul va fi adoptat.

Prim-ministrul israelian „jonglează de mult timp cu interese personale, politice și naționale contradictorii”, observă „New York Times”. Acum însă nu mai are spațiu de manevră – președintele american, Joe Biden, a dezvăluit vineri seară un plan de încetare a focului în Gaza, elaborat chiar de către guvernul israelian, potrivit Casei Albe. Un plan pe care miniștrii de extremă dreapta Itamar Ben Gvir și Bezalel Smotrich l-au denunțat imediat, amenințând că vor părăsi guvernul dacă va fi adoptat.
De fapt, „biroul lui Netanyahu a părut inițial să contrazică planul lui Biden”, spunând sâmbătă că „cerinţele impuse de Israel pentru a pune capăt războiului – distrugerea capacităților militare și politice ale Hamas, eliberarea tuturor ostaticilor și garanția că Gaza nu mai reprezintă o amenințare pentru Israel – nu sunt îndeplinite”, notează Fox News, ceea ce a dat impresia că planul nu vine dinspre guvernul de la Ierusalim.
Premierul Netanyahu, care se confruntă cu acuzații de corupție pe care le neagă, consideră rămânerea la putere drept „cea mai bună șansă pentru a evita urmărirea penală, precum și pentru a amâna investigațiile și audierile privind eșecurile de securitate care au contribuit la atacul Hamas din 7 octombrie”, remarcă la rândul său „The Guardian”.
Pentru „Financial Times”, „cu spațiul său de manevră micșorându-se în țară și în străinătate, Netanyahu va trage probabil de timp, în speranța că alte evoluții – inclusiv răspunsul Hamas – îl pot scuti de a fi nevoit să ia o decizie care i-ar amenința guvernul de extremă dreapta”.
„Până acum, gruparea militantă a declarat că ‘priveşte pozitiv’ discursul lui Biden, dar rămâne ferm în cererea sa ca orice acord să se bazeze pe o ‘încetare permanentă a focului’ și – punct crucial – Israelul trebuie ‘să-şi anunțe clar angajamentul față de un asemenea acord’”, subliniază cotidianul britanic.
„Ha’Aretz”, la rândul său, observă că prezentând foaia de parcurs israeliană și punând actorii din conflict să își înfrunte responsabilitățile, Joe Biden a făcut un pariu îndrăzneț. „Dacă Israelul și Hamas nu reușesc să valideze acordul, este greu de ghicit cum se vor desfăşura evenimentele în continuare”, scrie cotidianul israelian.
Pentru publicația israeliană YNET NEWS, lucrurile sunt evidente: Administrația Biden a decis să-i prezinte publicului planul Israelului privind un acord referitor la ostatici fără să-l mai aștepte pe Benjamin Netanyahu, conștientă fiind că guvernul israelian oricum n-a intenționat vreodată să-l și pună în practică. De ce nu și-a prezentat Israelul propunerea publicului? De ce a făcut-o președintele american în locul lui? Răspunsul îl dă aceeași publicație: „fiindcă actualul guvern e ținut ostatic de Bezalel Smotrich, Itamar Ben-Gvir și un grup de parlamentari Likud, care l-au informat pe diverse căi pe Netanyahu că-i vor torpila guvernul dacă se va accepta o propunere care va duce la o încetare deplină a focului în Gaza”.
Biden a decis că dacă Netanyahu nu vrea să-și asume propunerea propriului guvern, o va face el în locul lui și a încercat să-l oblige pe premier să implementeze o propunere pe care probabil n-a intenționat niciodată s-o pună în practică.
Alegerile europene care se apropie țin prima pagină a presei de pe Bătrânul Continent. Conservatorii şi-au pierdut avântul? se întreabă EURONEWS, analizând datele ultimelor sondaje din care un lucru pare sigur: după alegerile din 6-9 iunie, Parlamentul European va avea o majoritate clară de dreapta. Pentru a putea forma o alianță care să aducă stabilitate, forțele taberei conservatoare, de la centru-dreapta până la extrema dreaptă, vor trebui să depășească fracturile profunde și contradicțiile care există între ele. Pe de altă parte, notează publicația, partidele socialiste au înregistrat o creștere ușoară și constantă în ultimele trei luni, în timp ce liberal-democrații de la Renew Europe sunt într-un declin rapid.
POLITICO crede că săptămâna aceasta, când alegătorii vor merge la urne, un lucru e cert: aproape nici unul dintre ei nu se va gândi la Europa când va pune ștampila. O mulțime de studii – și explozia ratelor absenteismului – demonstrează că cei mai mulți cetățeni ai blocului nici nu înțeleg și nici nu le pasă de votul pentru Parlamentul European. Din acest motiv ei tind să voteze în funcție de preocupări interne, nu pe baza politicii de la Bruxelles. Altfel spus, conchide Politico, alegătorii vor fi cu gândul la probleme interne – nu la Ursula von der Leyen – când vor merge la urne.
La mare distanță de Europa, cotidianul brazilian FOLHA ONLINE remarcă faptul că există amărăciune în rândul unor segmente relevante ale electoratului față de politicile adoptate de Bruxelles începând din 2019 – îndeosebi cele de mediu și cele privind migrația. Ritmul lent al dezvoltării economice și provocarea inflaționistă au erodat actuala Comisie, astfel că se așteaptă o prezență mai mare la urne, deși de obicei acest scrutin era marcat de absenteism.
Folha Online mai adaugă că 37% dintre europeni doresc adoptarea unei politici regionale de apărare, capabilă să stopeze amenințarea extinderii de către Rusia a frontului dincolo de Ucraina, potrivit unei consultări recente Eurobarometrului, dar nu există nicio certitudine potrivit căreia viitoarea formare a Parlamentului European va oferi răspunsurile așteptate de alegător în acest domeniu. Se știe, totuși, că actuala guvernare a UE s-a trezit târziu în privinţa agendei de apărare regională.
Nemulțumirile europenilor sunt diferite de la o țară la alta. Dar cu siguranță agricultorii din toate statele UE sunt nemulțumiți de reglementările Bruxelles-ului care îi privesc în mod direct.
Marţi, tractoarele vor fi din nou la Bruxelles, gata să mărșăluiască împreună cu extrema dreaptă, transmite agenția Ansa. Fermierii celor mai radicale grupuri sunt pregatiţi să invadeze capitala europeană pentru o maxi-demonstrație împotriva politicilor UE organizată de asociația olandeză Farmers Defence Force cu sprijinul mai multor lideri politici europeni ultranaționaliști. Sunt așteptate peste 5.000 de vehicule agricole din Olanda, Belgia, Germania, Polonia, România, Italia și Spania. Pe de altă parte, aflăm din Euronews că sindicatele franceze și spaniole invită fermierii să blocheze granița dintre cele două țări pentru a cere Bruxelles-ului concesii la combustibil, condiții economice mai bune pentru producție și export comparativ cu concurența din țări terțe și criterii mai stricte pentru produsele care intră în Europa. Aproximativ o sută de tractoare au creat deja mai multe blocaje rutiere la granița dintre Spania și Franța. Spre deosebire de acțiunea din toamna trecută, când au avut loc ciocniri între fermierii francezi și spanioli, acum agricultorii din ambele țări cer să fie supuși acelorași taxe și standarde de mediu, subliniază Euronews. Ei speră să „aibă un impact” asupra alegerilor și evidențiază natura comunitară a mișcării.
Tot despre alegeri, cele municipale din Serbia de data aceasta, citim în Le Figaro. „Partidul de guvernământ din Serbia a câștigat alegerile de la Belgrad, la șase luni după un prim scrutin marcat de fraude, demonstrații, proteste internaționale și în fața unei opoziții mai divizate ca niciodată. În decembrie 2023, la precedentul tur de scrutin, „neregulile”, „cumpărarea de voturi” și „umplerea urnelor cu buletine de vot” au afectat scrutinul, potrivit observatorilor de la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), declanșând două săptămâni de demonstrații și proteste internaționale. După cum notează Euronews, deși nu a fost candidat, președintele sârb a fost principala față a campaniei pentru coaliția unită în jurul listei „Aleksandar Vucic – Belgrad Mâine”. În faţă, opoziţia care spera să-l doboare pe primarul în funcţie – fostul campion la polo pe apă Aleksandar Sapic – a continuat să se divizeze, unii reprezentanți alegând să boicoteze votul. Victoria ar cimenta puterea largă a naționaliștilor sârbi la putere, Vučić conducând țara din 2017, după trei ani în calitate de prim-ministru.
Încheiem tot cu o știre despre alegeri, din America de Sud de data aceasta: largă victorie pentru candidata stângii la prezidențialele din Mexic. Claudia Sheinbaum devine astfel prima femeie președinte din istoria Mexicului, ne reamintește France 24. Cercetătoare în vârstă de 61 de ani, fosta primăriţă a orașului Mexico va ocupa în octombrie locul mentorului său politic, președintele în funcție Andres Manuel Lopez Obrador, pentru un mandat de șase ani, până în 2030. În context, France 24 reține că de mai mulţi ani, Mexicul înregistrează o medie de peste 30.000 de omucideri pe an, în jur de 80 pe zi. Trei sferturi dintre omucideri sunt legate de ciocniri între grupuri criminale pentru controlul piețelor locale de droguri, spune actualul președinte, Andres Manuel Lopez Obrador.
Claudia Sheinbaum a promis că va aborda cauzele violenței, va întări Garda Națională și se va îndrepta către o politică de „impunitate zero” față de violență. „Vom conduce Mexicul pe calea păcii și securității”, a declarat președinta aleasă, citată de France 24.
(Agenția de Presă RADOR)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS