Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 4 mai 2023

Revista presei internaționale – 4 mai 2023

scris de Z.V.
55 Afisari

Serbia este în stare de șoc, după un masacru comis la o școală din Belgrad, scrie presa internațională.

Oroare la Belgrad: un elev a intrat înarmat într-o școală și a început să tragă, a informat B92 pe site-ul său. Ministrul sârb al Educației, Branko Ruzic, a anunțat trei zile de doliu național, între 5 și 7 mai, relatează BBC, explicând că Serbia se află „din păcate, în acea parte a lumii în care astfel de lucruri se întâmplă din ce în ce mai des”, dar subliniind că „atacurile armate în masă sunt relativ rare în Serbia, unde legislația privind armele de foc este foarte strictă, chiar dacă rata deținerii de arme de foc este una dintre cele mai ridicate din Europa”. Potrivit presei de stat britanice, estimările în 2019 au fost de 39,1 arme de foc la 100 de persoane în Serbia, aceasta fiind una dintre consecințele conflictelor din Balcani din anii 1990.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a efectuat o vizită-surpriză în Finlanda, la invitația președintelui finlandez Sauli Niinistö de a participa la un summit al prim-miniștrilor nordici, informează Helsingin Sanomat. La summit au participat premierul Suediei, Ulf Kristersson, premierul norvegian Jonas Gahr Støre, premierul danez Mette Frederiksen și premierul islandez Katrín Jakobsdóttir, agenda reuniunii incluzând discuții despre invadarea Ucrainei de către Rusia, sprijinul nordic pentru Ucraina, evoluțiile relațiilor Ucrainei cu UE și NATO și eforturile Ucrainei de a găsi o pace justă, detaliază ziarul finlandez. Postul finlandez de televiziune YLE reține că președintele ucrainean a mulțumit Finlandei pentru sprijinul constant și neclintit acordat Ucrainei de la începerea invaziei ruse și a solicitat țării nordice sprijin pentru aderarea Ucrainei la NATO. Finlanda, Suedia, Danemarca şi Norvegia s-au alăturat eforturilor internaţionale pentru a furniza arme grele Ucrainei, dând Kievului o parte din propriile tancuri Leopard 2 sau oferindu-i bani pentru achiziționarea unora, subliniază La Libre Belgique. În plus, Danemarca a anunţat trimiterea unui ajutor militar în valoare de 228 de milioane de euro Ucrainei, pentru „a întări capacitatea țării de a realiza o contraofensivă în lunile următoare”, adaugă ziarul belgian.
Între timp, Rusia a denunțat un atac cu drone asupra Kremlinului, susținând că ar fi fost vorba de o tentativă a Kievului de asasinare a președintelui Vladimir Putin, informează The New York Times și precizează că aceste acuzații au fost imediat dezmințite de către Ucraina. „Evident, Ucraina nu are nimic de-a face cu atacul cu drone asupra Kremlinului”, iar asemenea afirmaţii trebuie să fie considerate doar o încercare a Moscovei de a găsi pretexte „în vederea unui atac terorist de amploare în Ucraina”, a ripostat Kievul, consemnează Le Monde. Acuzațiile Rusiei survin înaintea festivităților dedicate zilei de 9 Mai, când Federația Rusă sărbătorește victoria asupra Germaniei naziste, din 1945, amintește The Washington Post. Rusia a impus noi măsuri de securitate în vederea acestui eveniment, restricționând accesul publicului și contramandând o serie de ceremonii pentru comemorarea soldaților căzuți în război, în diverse regiuni din țară, mai ales în vestul Rusiei, de-a lungul frontierei cu Ucraina, explică ziarul american.
Cu ocazia marcării celei de-a 30-a Zi Mondiale a Libertății Presei, organizația Reporteri fără frontiere, care a analizat 180 de țări și teritorii, a publicat un Indice actualizat pentru 2023, constatând că situația libertății presei este „foarte rea” în 31 de țări, „rea” în 42, „problematică” în 55 și „bună” sau „destul de bună” în 52 de țări, notează The Guardian. Mediul pentru jurnalism este „rău” în șapte din zece țări și satisfăcător în doar trei din zece, a constatat organizația, adăugând că numărul jurnaliştilor încarceraţi la nivel mondial a atins un nivel maxim în 30 de ani, la sfârşitul anului trecut, scrie The Wall Street Journal. Ziua Mondială a Libertății Presei a coincis în acest an cu cea de-a cincea săptămână de detenție, în Rusia, a reporterului cotidianului The Wall Street Journal, Evan Gershkovich. În acest an, cea mai liberă țară pentru mass-media este Norvegia, iar locul al doilea este ocupat de Irlanda, notează 24Chasa și menționează că în partea de jos a clasamentului european se află Grecia, iar pe locul 180 în lume se află Coreea de Nord. Clasamentul realizat după începutul invaziei ruse în Ucraina acordă o atenție deosebită efectului războiului asupra regiunii, subliniază ziarul bulgar. „În 2022, războiul din Ucraina a permis Kremlinului să înceapă o epurare definitivă a presei ruse, cenzura sistematică și plecarea forțată a presei independente ruse și străine eliberând spațiul pentru difuzarea unei propagande coordonate de presa pro-guvernamentală, notează 24Chasa. (Cristina Zaharia)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS