Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 4 mai

Revista presei internaționale – 4 mai

scris de Z.V.
25 afisari

Deși e aşteptat de mai bine de două luni, finalul conflictului din Ucraina pare încă departe, deplânge presa internațională. Indiferent cum și când se va sfârşi, războiul din Ucraina a obligat Europa să se gândească la extindere, la instituții și la relațiile cu țările terțe în termeni de amenințări, putere și influență, comentează Diario de Noticias.

Odată cu revenirea blocurilor și probabila deglobalizare, extinderea redevine un instrument de politică internațională, iar criteriul pentru a permite intrarea Ucrainei va fi atât moral, cât și geopolitic, scrie ziarul portughez, subliniind că aceeași logică se aplică și celorlalți candidați, care au așteptat mai multă vreme. În Albania, Muntenegru și Macedonia de Nord, problema va fi dacă Europa preferă ca aceste ţări să intre înainte de a fi pregătite sau să rişte să fie lăsate pe dinafară și să fie atrase în sfera de influență rusă sau, mai relevant, pe termen mediu, chineză, analizează Diario de Noticias. Dacă războiul din Ucraina se prelungește, mai multe țări ar putea începe să imite politica de echilibrare a Chinei, pentru a minimiza propriile pierderi economice cauzate de război, opinează Foreign Affairs. Fiind a doua putere economică a lumii, China intenționează să joace un rol important în modelarea normelor economice globale, dar nu are nicio ambiție să joace un rol principal în afacerile de securitate la nivel mondial, în special în probleme de război, din cauza disparității militare uriașe dintre capabilitățile sale și cele ale Statelor Unite, notează revista americană.
Pe măsură ce China menține legăturile cu Rusia, Europa se îndreaptă către Japonia și India, titrează Politico. Săptămâna viitoare, președintele Consiliului European, Charles Michel, și președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, urmează să călătorească la Tokyo, pentru a găzdui împreună un summit UE-Japonia, după ce, săptămâna trecută, cancelarul german Olaf Scholz a întreprins prima sa călătorie în Asia, ocolind China și îndreptându-se către Japonia, o abatere de la preferința predecesoarei sale, Angela Merkel, de a cultiva legături personale cu liderul comunist de la Beijing, remarcă Politico. La rândul său, viitoarea președinție cehă a Consiliului UE, care va începe în iunie, a anunțat deja că intenționează să găzduiască o serie de evenimente cu partenerii din zona Indo-Pacific, adaugă Politico.
Guvernele trebuie să se pregătească pentru urmări de lungă durată ale războiului din Ucraina, avertizează Folha din Brazilia, citând un raport al Băncii Mondiale, care cuprinde proiecţii sumbre privind consecinţele conflictului. Războiul înrăutăţeşte efectele economice negative provocate de Covid, consolidând schimbări în cadrul standardelor globale de comerț, producție și consum de produse de bază, scrie Folha.
Închiderea robinetului de gaz rusesc pentru Bulgaria și Polonia, și eventual și pentru alte țări în viitorul apropiat, evidențiază importanța strategică majoră a coridoarelor verticale pentru transportul gazelor naturale din sudul Europei către nordul continentului, context în care construcția unui terminal plutitor de gaze naturale lichefiate (FSRU) la Alexandroupolis are o mare importanță pentru ecuația energetică a Balcanilor, consemnează To Vima. Un obiectiv mai amplu este ca atât conducta interconectoare greco-bulgară IGB, cât și terminalul FSRU de la Alexandroupoli să poată aproviziona și alte țări vecine, precum România și Serbia, în acest fel, Atena consolidânndu-și rolul în regiune și contribuind într-o mai mare măsură la securitatea energetică a Europei, analizează ziarul grec. Concomitent cu conductele, continuă To Vima, se depun eforturi și pentru marele proiect de interconectare electrică între Grecia și Egipt, un proiect de o importanță geopolitică colosală, în care Atena investește atât în ​​contextul independenței Europei față de hidrocarburile rusești, cât și al tranziției ecologice. În plus, există și EuroAsia Interconnector, care va transporta energie electrică din Israel în Cipru și de acolo în Creta, detaliază To Vima.
„Haosul informațional” și dezinformarea alimentează atât tensiunile internaționale, cât și diviziunile în cadrul societăților, a avertizat marți Reporteri Fără Frontiere (RSF) în ediția 2022 a clasamentului său mondial al libertății presei, informează La Libre Belgique. RSF constată o „polarizare la două niveluri”, între și în interiorul țărilor, alimentată de „ascensiunea circuitelor de dezinformare” în societățile democratice și de „controlul mass-media” în regimurile autoritare, reține ziarul belgian. Potrivit ONG-ului, invazia rusă în Ucraina ilustrează această polarizare, un „război de propagandă” precedând trimiterea de trupe de către Rusia, clasată pe locul 155, pe teritoriul ucrainean, scrie La Libre Belgique. În partea de jos a clasamentului se află China, înaintea Myanmarului, Turkmenistanului, Iranului, Eritreei și Coreii de Nord, în timp ce, în fruntea tabelului, Norvegia își păstrează primul loc pentru al șaselea an consecutiv, înaintea Danemarcei și a Suediei. RSF subliniază, de asemenea, speranțele aduse de schimbările de guvernare în Republica Moldova (locul 40) și Bulgaria (locul 91), detaliază La Libre Belgique.
Pentru a marca Ziua Mondială a Libertății Presei, menționează Politico, Parlamentul European a programat o dezbatere privind problema siguranței jurnaliștilor, în sesiunea plenară de la Strasbourg, unde comisarul pentru transparență, Věra Jourová, a evidențiat planurile comune cu Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, de a propune un proiect de „lege privind libertatea presei”, cu scopul de a consacra pluralismul și independența mass-media în legislația UE. Este necesar, totuși, consideră EUObserver, un răspuns coordonat și colaborativ – din partea guvernelor și a organismelor de aplicare a legii, a companiilor de tehnologie și a mass-media – pentru a proteja dreptul presei de a relata liber și corect. Eșecul de a ne proteja jurnaliștii, atenționează EUObserver, înseamnă eșecul de a proteja viitorul presei independente, iar contracararea hărțuirii cu care se confruntă presa este un imperativ moral și trebuie să fie un scop comun. (Cristina Zaharia)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult