Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale, 4 martie 2022

Revista presei internaţionale, 4 martie 2022

scris de Z.V.
53 afisari

Războiul din Ucraina se află în centrul atenției presei internaționale, care urmărește evoluția situației de pe teren, reacțiile internaționale și organizarea unei noi întâlniri a delegațiilor ucraineană și rusă.

Cea de a doua rundă a negocierilor dintre Ucraina și Rusia s-a încheiat cu decizia deschiderii unor coridoare umanitare în jurul orașelor încercuite pentru evacuarea civililor și livrarea alimentelor și a medicamentelor. Potrivit publicației ucrainene Korespondent, delegația Ucrainei a raportat că nu a obţinut rezultatele la care spera, astfel că va avea loc o a treia rundă de discuţii. „Din păcate, nu am obținut rezultatele pe care le așteptam. Singurul lucru pe care îl pot spune este că am discutat suficient de detaliat aspectul umanitar, pentru că acum destul de multe orașe sunt încercuite, este o situație dramatică” – a comunicat Mihailo Podoliak, consilier al șefului Biroului Președintelui de la Kiev, prezent la negocierile din Belarus. EL a precizat că s-a discutat și despre posibilitatea unei încetări temporare a focului, în intervalul în care va avea loc evacuarea.
O echipă de investigatori din partea Tribunalului Penal Internațional pleacă în Ucraina pentru a ancheta posibile crime de război, scrie La Libre Belgique. Și-au dat acordul pentru anchetă state ale Uniunii Europene, dar şi Elveția, Australia, Canada, Noua Zeelandă și țări din America Latină. Ancheta va acoperi toate acţiunile comise în Ucraina „după 21 noiembrie 2013”, a afirmat procurorul care se ocupă de dosar. Investigația va verifica „toate alegaţiile trecute şi prezente de crime de război, de crime contra umanităţii sau de genocid comise în orice parte a teritoriului Ucrainei de către orice persoană”, a precizat procurorul, citat de La Libre Belgique.
„Statele membre ale NATO trimit arme în Ucraina, riscând să intre în conflict cu Rusia”, titrează The Washington Post. „Olandezii trimit lansatoare de rachete pentru apărarea spațiului aerian. Estonienii trimit rachete antitanc de tip Javelin. Poloneziii și letonii trimit rachete sol-aer de tip Stinger. Cehii trmit tunuri, puști cu lunetă, revolvere și muniție. Până și țări anterior declarate neutre, precum Suedia și Finlanda, trimit armament. Germania, multă vreme ‚alergică’ la ideea trimiterii de arme în zone de conflict, trimite lansatoare portabile de rachete de tip Stinger, precum și alte lansatoare de același gen. În total, aproximativ 20 de țări – în majoritate membre ale NATO și ale Uniunii Europene, deși nu toate – trimit armament în Ucraina ca să îi îndepărteze pe invadatori și să înarmeze o insurecție, dacă actualul război va ajunge la asta”, mai notează The Washington Post.
După ce autoritățile de la Kiev au depus o cerere oficială pentru aderarea la Uniunea Europeană, un pas similar a fost făcut și de Republica Moldova și Georgia. La Chișinău, președintele Maia Sandu, premierul Natalia Gavrilița și președintele Parlamentului, Igor Grosu, au semnat cererea de aderare la Uniunea Europeană, scrie publicația Info Prim Neo. Cererea semnată de conducerea țării este adresată lui Emmanuel Macron, președintelui Franței – țara care deține în prezent președinția Consiliului Uniunii Europene. În următoarele zile, cererea va fi depusă la Bruxelles, arată IPN. Și Georgia a semnat o declarație formală prin care solicită aderarea cât mai rapidă la blocul comunitar, arată Radio Europa Liberă. „Georgia are o frontieră de aproape 900 de kilometri cu Rusia, incluzând regiunile separatiste Abhazia și Osetia de Sud, a căror independență Moscova a susținut-o diplomatic și militar după războiul de cinci zile din 2008. Georgia intenționa să își depună candidatura în 2024, dar autoritățile au decis să aplice într-o manieră accelerată din cauza schimbărilor din lume”.
Le Monde publică un articol de opinie din care aflăm „Cum câștigă Kievul bătălia pe comunicare”. „În fața unui inamic superior militar, Ucraina a reușit să câștige o primă bătălie: cea a poveștilor. Încă din primele zile ale invaziei ruse, și parțial datorită tăcerii Moscovei, Kievul a reușit să genereze în întreaga lume o revărsare masivă de simpatie pentru rezistența în fața agresiunii marelui său vecin.
Exprimându-se constant prin videoclipuri cu mesaje epice, dar personale, președintele Volodimir Zelenski și-a creat deja o legendă și a devenit o figură eroică. Și forțele militare ucrainene au depus un efort considerabil pentru a arăta acest război ca pe un rezultat al voinței distructive de putere a unui singur om, Vladimir Putin”. „În contrapondere cu acest curaj eroic care se repetă de la imagine la imagine, de la video la video, Moscova nu oferă nimic, nicio poveste, nicio justificare, mergând până acolo încât să nege realitatea mai degrabă decât să o arate într-o lumină care i-ar fi favorabilă. Pentru că, oficial, în Rusia, războiul este trecut în tăcere”, mai arată Le Monde.
În Rusia, președintele Vladimir Putin susține că „operațiunea militară decurge conform planului”. Într-o discuție telefonică avută cu președintele Franței, Vladimir Putin a avertizat că operațiunea se va intensifica în cazul în care ucrainenii nu îi acceptă condițiile, notează Le Figaro. În cursul discuțiilor, liderul rus și-a reiterat hotărârea de a obține dezarmarea Ucrainei, fie pe cale diplomatică, fie pe calea armelor, au declarat pentru Reuters surse diplomatice.
Tot în Rusia, compania petrolieră Lukoil a cerut încetarea imediată a luptelor din Ucraina, informează BBC. Al doilea cel mai mare producător de petrol din Rusia, Lukoil este una dintre primele companii majore din ţară care ia atitudine împotriva invaziei din Ucraina. Într-un comunicat, compania a anunţat că susţine încheierea imediată a conflictului armat. Încetarea luptelor este cerută și într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Putin de aproape 7.000 de oameni de știință și profesori, arată AFP. „Eforturile depuse ani la rând pentru a consolida reputaţia Rusiei ca un centru de prim-plan al matematicii au fost în întregime anulate de agresiunea militară fără precedent din partea ţării noastre”, avertizează semnatarii scrisorii.

(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult