Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 4 noiembrie 2021

Revista presei internaționale – 4 noiembrie 2021

scris de Z.V.
28 afisari

Cum era și firesc, presa internațională continuă să fie preocupată de summitul COP26 de la Glasgow. ”Rusia și China sunt marile absente de la COP26, deși guvernele Moscovei și Beijingului sunt invitate să joace un rol cheie în lupta împotriva schimbărilor climatice”, constată EURONEWS.
”Cei doi giganți par să-și rezerve dreptul pentru o tranziție mai lentă. De fapt, aparenta lipsă de entuziasm din partea Beijingului și a Moscovei în lupta împotriva schimbărilor climatice este pusă pe seama daunelor cauzate de pandemie economiilor lor. Două sisteme care, în moduri diferite, depind de utilizarea combustibililor fosili” – scrie Euronews.
Absența lui Xi Jinping la COP26 nu se explică doar prin politica „zero Covid” a Chinei, ci demonstrează și disponibilitatea Beijingului de a lega negocierile privind încălzirea globală de o soluționare a disputelor sale cu Washington, crede editorialistul cotidianului Le Monde. În opinia sa, această atitudine a liderului suprem arată că Beijingul dorește să facă din climă o monedă de schimb cu Washingtonul.
„Am făcut multe, dar mai sunt multe de făcut”, este bilanțul președintelui american Joe Biden, după primele două zile ale conferinței climatice COP26 de la Glasgow, notează la rândul său Agenția ANSA. „Trebuie să ne grăbim și să ne concentrăm pe infrastructuri, și cele petroliere, astfel încât să fie mai sigure și să investim în energia eoliană și solară”, a spus președintele celei mai mari economii a lumii. „SUA vor respecta obiectivele stabilite pentru lupta împotriva schimbărilor climatice, pentru că vor să respire”, a afirmat președintele Biden, spunând că este încrezător că planul său de 1.750 de miliarde de dolari va fi sprijinit de Congres, mai relatează ANSA.
Legat de noile surse de energie curată, EURACTIV anunță că SUA și România vor construi o centrală centrală pe bază de reactoare modulare mici (SMR), „prima de acest tip” în România. Implementarea tehnologiei SMR va contribui esențial la un sector energetic fără amprentă de carbon și la un viitor cu emisii nete zero, a transmis Casa Albă.
Între timp, președinția României a declarat că reactoarele modulare vor începe să producă energie până în 2028, iar investiția va consolida parteneriatul dintre România și SUA în sectorul energiei nucleare civile, arată Euractiv.
Tot despre România citim și în cotidianul francez cu profil economic Les Echos. ”Trei state din Est – Bulgaria, România și Republica Cehă – se confruntă cu o dublă criză, politică și sanitară. Cele trei au în comun faptul că sunt considerate printre cele mai sărace țări ale Uniunii Europene, iar acum sunt copleșite de un val deosebit de agresiv de Covid-19, de o creștere îngrijorătoare a prețurilor la energie, și în același timp se află în plin vid de putere. România, Bulgaria și Cehia sunt toate în căutarea unui guvern, într-un moment în care situația economică și sanitară impun un efort crescut și conjugat al autorităților publice, reamintește Les Echos.
Angela Merkel a fost decorată cu Legiunea de Onoare, miercuri, la Beaune, citim în Le Point, care menționează că distincția onorează longevitatea excepțională a cancelarului, care a condus Germania timp de șaisprezece ani și a lucrat cu patru președinți francezi începând cu Jacques Chirac, dar și rolul său în „întărirea cooperării bilaterale franco-germane”, ani marcați în special de semnarea Tratatului de la Aix-la-Chapelle în 2019 și de contribuţia la proiectul european, subliniază comunicatul de la Palatul Elysée. Angela Merkel va părăsi definitiv politica în decembrie, după constituirea unui nou guvern german.
Partidul doamnei Merkel, în schimb, nu se simte prea bine, remarcă publicația spaniolă ABC. Înfrângerea electorală și discreditarea internă a lui Armin Laschet determină Uniunea Creștin Democrată Germană, cel mai mare partid conservator din Europa, să-și regândească structura și direcția. Dacă, până acum, partidul Angelei Merkel evitase să consulte militanții, lucru pe care majoritatea partidelor germane o face fără probleme majore, de data aceasta nu există scăpare. Congresul care va avea loc la Hanovra pe 21 și 22 ianuarie 2022 va alege un nou președinte, iar alegerea trebuie mai întâi să treacă printr-o consultare cu cei peste 400.000 de membri ai săi, alegere al cărei rezultat va fi făcut public înaintea congresului, subliniază, în încheiere, cotidianul madrilen ABC.

(Ruxandra Lambru, Agenția de Presă RADOR)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult