Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 5 aprilie 2021

Revista presei internaționale – 5 aprilie 2021

scris de Z.V.
42 afisari

Presa internațională continuă să monitorizeze îndeaproape evoluția pandemiei de Covid-19 și campaniile de vaccinare, observă cu îngrijorare amplificarea tensiunilor dintre Occident și Rusia în Ucraina și nu uită să speculeze cu privire la posibilele rezultate ale alegerilor generale din Bulgaria.

„Peste 130 de milioane de infecții în întreaga lume”, titrează postul italian Rainews, precizând că țările cel mai grav afectate sunt SUA, Brazilia, India, Franța, Rusia, Regatul Unit și Italia. În Europa, Franţa a intrat pentru o lună în a treia carantină naţională, cu circulaţia interzisă între orele 19:00-6:00, informează BBC. Toate școlile și magazinele „neesențiale” se vor închide după ce vineri țara a înregistrat cel mai mare salt al internărilor la terapie intensivă din ultimele cinci luni. Situația continuă să fie gravă și în Ungaria, relatează agenția MTI, cu peste 6.500 de infectări, peste 200 de decese și 1.440 pacienți conectaţi la aparate de ventilaţie în ultimele 24 de ore. Iar asta în ciuda faptului că Ungaria a vaccinat deja peste 2,3 milioane de persoane, din care peste 900.000 și cu a doua doză. În schimb Regatul Unit și Portugalia par să fi trecut cu bine de valul al treilea, conform agenției Reuters. În Anglia și Scoția au fost înregistrate sâmbătă doar 10 decese și 2.297 de cazuri noi, după ce 31,5 milioane de persoane au primit prima doză și alte 5,3 milioane fiind vaccinate complet. Portugalia va începe să ridice restricțiile de luni, prelungindu-le doar pe cele referitoare la călătoriile în și din țări cu rată de infectare ridicată.

Organizația Mondială a Sănătății a avertizat vineri Europa că programul ei de vaccinare este „inacceptabil de lent”, în condițiile în care în majoritatea țărilor din regiune situația pandemică e „mai îngrijorătoare decât cea din lunile anterioare”, transmite site-ul EUobserver. Săptămânalul britanic The Economist observă în schimb că Serbia, o țară „săracă, autocrată și bucuroasă să primească vaccinuri de la Rusia și China”, a depășit aproape toate statele UE la capitolul vaccinare. E posibil ca „Serbia să nu mai fi avut o imagine atât de bună în presă de la primul război mondial”. Ea e pe locul trei la vaccinare în Europa, cu 20% din populație inoculată cu cel puțin o doză, ba încă a vaccinat gratuit și mii de bosniaci, macedoneni și muntenegreni. „Președintele Aleksandar Vucic are o pandemie bună” și succesul său „îi permite să pozeze în lider regional”, conchide The Economist. Cu toate acestea, rata infectărilor și a deceselor cresc în continuare rapid, pe fondul lipsei de precauție a populației. În plus, cum 70% din sârbi cred în cel puțin o teorie conspirativă privind Covid-19, acestea încep deja să submineze campania de vaccinare. Cotidianul american The Wall Street Journal scrie că „tot mai mulți lideri europeni susțin folosirea vaccinului rusesc Sputnik V, dată fiind nemulțumirea provocată de lentoarea vaccinării pe continent, iar acest lucru sporește controversele într-o regiune ale cărei relații cu Moscova s-au deteriorat simțitor în ultimii ani.”. Ziarul britanic The Financial Times încearcă totuși să vadă și partea plină a paharului, titrând: „Covid-19 a fost o catastrofă. Poate fi și o ocazie?” Plecând de la aforismul „ce nu te omoară te face mai puternic” al filozofului Friedrich Nietzsche, articolul observă că economia post-pandemie va fi mai slabă decât cea ante-pandemie, întrucât efectele unei recesiuni persistă de obicei mult timp după încheierea ei. Totuși, „uneori Nietzsche are dreptate”, consideră Financial Times, identificând între aspectele pozitive substituirea deplasărilor fizice cu comunicarea pe internet, fenomenul persistent al înmulțirii cererilor de deschidere de noi firme în SUA (în medie, de la 300.000 pe lună înainte de pandemie la 550.000 începând din iulie), soluționarea surprinzător de rapidă a cazării persoanelor fără adăpost în Regatul Unit și reducerea numărului de școlari în clase. Un alt ziar britanic, The Guardian, face bilanțul unui an de pandemie din perspectiva democrației și libertății. El consideră că actualul moment e unul periculos deopotrivă pentru democrație și relația dintre stat și societate. Tendința permanentă a cabinetului Boris Johnson de a trece parlamentul pe line moartă, cuplată cu agresivitatea poliției și impunitatea demnitarilor care au profitat de pandemie pentru a face afaceri dubioase duc cu gândul la un singur lucru: „putere scăpată de sub control, făcând ce vrea ea pentru că știe că poate”. Restricțiile vor fi fost necesare, dar natura multora dintre ele e îngrijorătoare, au fost adoptate prin proceduri de urgență și au stabilit un precedent periculos. Pandemia echivalează și cu un mare test cu privire la „disponibilitatea populației de a accepta extinderea altfel neverosimilă a puterilor statului, fără ca predicția nemulțumirii maselor să se fi materializat”. Același fenomen s-a întâmplat și cu „războiul contra terorii”, când noile puteri dobândite de stat cu titlu temporar au rămas ulterior permanente. „Indiferent pentru ce am îndurat anul care a trecut, cu siguranță nu pentru așa ceva am făcut-o”, încheie The Guardian.

„Administrația Biden se confruntă cu primul ei examen serios în relațiile cu Rusia”, consideră ziarul american The Washington Post, în contextul în care Moscova a concentrat trupe la granița cu Ucraina. Situația din Ucraina e diferită acum deoarece există potențialul recurgerii la forță. Ea aduce aminte de intervenția Rusiei în Ucraina în 2014, întrucât și acum președintele rus Vladimir Putin se confruntă cu un puseu al opoziției interne. Încarcerarea lui Aleksei Navalnîi e cauza cea mai vizibilă a tensiunilor interne, dar rușii îi mai reproșează lui Putin și corupția din țară, precum și gestionarea slabă a pandemiei. „Manevrele din sudul Rusiei au speriat Pentagonul”, titrează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta, cu subtitlul „Kievul crede că în viitorul apropiat Moscova va începe acțiuni de luptă împotriva Ucrainei”. Poziția oficială a Rusiei e că „are dreptul să mute cum vrea trupe pe teritoriul propriu, acest lucru nu reprezintă un pericol pentru alte state”. Notând că „SUA și NATO susțin Ucraina nu numai prin declarații, ci și prin livrări de arme letale”, Gazeta avertizează că NATO poate detașa trupe în Ucraina sub pretextul unor exerciții proprii. De altfel MAE rus, citat de agenția Ria Novosti, a denunțat politica NATO de creștere a cheltuielilor militare, care „duce la o escaladare a cursei globale a înarmărilor”. Conform acestuia, dacă NATO a cheltuit în 2020 1,09 trilioane de dolari pentru înarmare (o creștere de 7,4%), restul lumii a cheltuit doar 0,79 trilioane, iar Rusia numai 0,05 miliarde. În ce-l privește, Kievul „a asigurat că Ucraina este pe deplin angajată să recurgă la mijloace diplomatice pentru eliberarea teritoriilor sale”, scrie publicația ucraineană Korrespondent. „Ucraina și Rusia s-ar putea așeza din nou la masa negocierilor?”, se întreabă ziarul turc Habertürk, răspunzând tot el că „Ucraina își formulează solicitările pornind de la principiul integrității teritoriale, pe când Rusia arată că nu va negocia aceste lucruri. Un alt impediment e experiența diplomatică a lui Putin, dar și faptul că folosește cartea energiei ca pe o pârghie”. Din Spania, cotidianul La Razon reține că Pentagonul a promis Kievului că „nu va lăsa Ucraina singură”, iar Rusia a replicat că va lua „toate măsurile necesare” dacă SUA vor trimite trupe în Ucraina. Și ziarul francez Le Monde și-a dedicat editorialul de vineri acestei „răni deschise din inima Europei, pe care o putem reînvia în funcție de capriciile politice sau diplomatice ale momentului”. Manevrele rusești „nu ar constitui nicio sursă de îngrijorare dacă Moscova nu ar fi instituit în regiune o instabilitate menținută cu grijă și dacă relațiile dintre Rusia și țările occidentale nu ar fi fost la «cel mai scăzut nivel»”.

„Vaccinarea în Bulgaria este cea mai lentă din UE și țara se luptă cu al treilea val. Cu toate acestea, alegerile parlamentare nu au fost amânate”, comentează publicația croată HRT despre scrutinul de duminică din Bulgaria. Postul național bulgar, BNR, a publicat exit-poll-ul Agenţiei Gallup International, conform căruia coaliţia GERB-Uniunea Forţelor Democrate a câştigat alegerile cu 25% din voturi. Pe locul doi s-a clasat „Există un astfel de popor” cu 17,1%, urmat de Partidul Socialist Bulgar cu 16,7%. Bulgaria Democrată, cu 10,5%, e la mică distanţă de Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (10,2%). Alte două partide, „Ridică-te! Mutrele criminale, afară!” (5%) şi VMRO (4,7%) au reuşit să treacă pragul electoral de 4% pentru a intra în noul parlament. Șase partide nu au reușit să treacă pragul electoral. Publicația bulgară Sega comentează că premierul Boiko Borisov s-a plâns că democraţia e „scumpă”, referindu-se la banii cheltuiți pe organizarea alegerilor. El l-a criticat pe președintele Radev pentru data timpurie a votului, în toiul pandemiei, „deși el însuși insistase cu câteva luni în urmă asupra unei date chiar mai timpurii”. „Absenţa altor opinii din cauza unei opoziţii fărâmiţate şi neconvingătoare explică hegemonia politică a GERB”, de neînvins din 2009, apreciază La Libre Belgique. Borisov a adoptat „o aparentă seninătate,în contrast cu ambianţa tensionată de acum câteva luni, când mii de bulgari îi cereau demisia în stradă. El „a mizat pe timp refuzând să organizeze alegeri anticipate şi a profitat de declinul mişcării sub efectul iernii şi al pandemiei de Covid-19”. Portalul european Politico a prezis și el corect victoria lui Borisov, după ce a trecut cu bine de o „vară de turbulențe politice și proteste zilnice anticorupție”. El nu are însă garanția că va rămâne premier, cu un parlament ce se anunță foarte fragmentat, ceea ce va face dificilă construcția unei coaliții de guvernare. Politico remarcă și sprijinul de care se bucură Borisov în UE, din partea cancelarului german Angela Merkel și a Partidului Popular European, care „au închis ochii la corupția Sofiei și nu au amenințat-o cu tăierea fondurilor”. Pe plan intern, GERB e avantajat și de „rețelele locale de clientelism”, pe lângă disiparea protestelor anticorupție. „E aproape incredibil că corupția la nivel înalt nu a fost tema centrală a acestei campanii electorale”, a afirmat un analist bulgar citat de Politico.

Andrei Suba, RADOR

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult