Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 5 aprilie

Revista presei internaționale – 5 aprilie

scris de Z.V.
132 Afisari

Presa internațională a marcat aniversarea a 75 de ani de existență ai Alianței Nord-Atlantice. „Pe 4 aprilie 1949, reprezentanții unei duzini de țări semnau la Washington Tratatul Atlanticului de Nord, destinat „a păzi libertatea, moștenirea comună și civilizația popoarelor lor, fondate pe principiile democrației, libertății individuale și statului de drept”, scrie publicația britanică Spectator, care face un scurt istoric al unui lung parcurs.

„Deși războiul rece nu a fost întotdeauna rece, și flăcările au mai răbufnit în conflicte încinse și sângeroase în Vietnam, Cambodgia și Angola, printre altele, nu au existat niciodată confruntări directe între NATO și membri ai Pa
ctului de la Varșovia dominat de URSS, pentru a nu mai menționa vreun conflict nuclear. După dizolvarea URSS în 1991, NATO s-a extins în Europa de Est prin două mari valuri, în 1999 și 2004, Alianța fiind considerată o poliță de asigurare pentru noile democrații. La momentul actual, însă, NATO se confruntă cu probleme dificile și cu multă incertitudine”, conchide publicația britanică.
„La aniversarea a 75 de ani a NATO, frica de Trump umbrește sărbătoarea” – constată, cu ironie amară, cotidianul Washington Post, și continuă pe același ton: „Organizația Tratatului Atlanticului de Nord este de joi mai în vârstă, probabil mai înțeleaptă și mai ales proaspăt adaptată la propria sa mortalitate. Și asta deoarece toasturile despre unitate au fost în multe cazuri umbrite de conversațiile de culise, în special despre posibila revenire la președinția americană a lui Donald Trump, un om care pare dornic să submineze tratatul – și existența NATO, punând la îndoială prevederile de securitate colectivă și încurajând o Rusie agresivă și revanșistă.
Sub titlul „Aliații încearcă să depășească disensiunile în chestiunea sensibilă a aderării Ucrainei”, Le Monde constată că, la trei luni înainte de summitul de la Washington, invitația făcută Kievului în 2008 pare ipotetică. „În 2008, Alianța a promis Ucrainei o invitație de aderare, dar conflictul dintre Kiev și Moscova face această perspectivă din ce în ce mai complicată. Subiectul este unul sensibil pentru aliați, acum când mai sunt trei luni până la summitul pe care Joe Biden se pregătește să-l găzduiască. Perspectiva aderării rămâne strict ipotetică pentru Kiev, în ciuda sprijinului celor mai fervenți susținători din cadrul organizației, cu statele baltice și Polonia în frunte, crede Le Monde.
Despre deciziile dificile ce tulbură aniversarea Alianței scrie și cotidianul elen Kathimerini. „Organizația cu sediul central la Bruxelles se confruntă cu necesitatea ca întărirea militară a Kievului să continue fără probleme pentru înfrângerea Rusiei. La această „ecuație” se adaugă şi problema viitorului Alianței – după amenințările lui Donald Trump că nu va mai garanta protecția membrilor NATO împotriva Moscovei dacă nu-și plătesc cotele ce le revin, dar și problema blocajului din Congresul SUA cu privire la pachetul de ajutor în valoare de 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina, promis dar mereu amânat.
În paginile Le Monde găsim un articol despre o convorbire telefonică și două variante privind conținutul ei. „Sébastien Lecornu, ministrul francez al forțelor armate, și omologul său rus, Serghei Șoigu, nu au mai vorbit din octombrie 2022, din cauza războiului din Ucraina. Convorbirea telefonică dintre cei doi oficiali de miercuri, 3 aprilie, a constituit așadar o surpriză, cu atât mai misterioasă cu cât a dat naștere unor rapoarte diametral opuse din partea serviciilor lor de presă.
Lecornu susține că a inițiat dialogul în încercarea de a relansa cooperarea în lupta împotriva terorismului, la aproape două săptămâni după atacul din 22 martie de la Moscova revendicat de filiala afgană a organizației Statul Islamic. Cu patru luni înainte de Jocurile Olimpice de la Paris, Franța este în alertă maximă și consideră că o consultare cu Rusia ar putea ajuta la dejucarea posibilelor planuri de atac în timpul competițiilor sportive. Ministerul rus al Apărării a declarat, în schimb, că cele două părți și-au exprimat „pregătirea pentru dialog” cu privire la războiul din Ucraina. „Punctul de plecare ar putea fi Inițiativa de pace de la Istanbul”, a adăugat ministrul Șoigu, referindu-se la discuțiile dintre Kiev și Moscova, întrerupte rapid în primele săptămâni de război.
Ministerul francez al Apărării a fost nevoit, așadar, să dezmintă posibilitatea deschiderii unui canal de negociere între Paris și Moscova.
Pe același subiect, un alt cotidian francez notează că Moscova insistă în a acuza Ucraina că se află în spatele atacului din suburbiile Moscovei. În dialogul telefonic cu Lecornu, Șoigu și-a exprimat speranța că „serviciile secrete franceze” nu au fost implicate în atac, deoarece el știe că regimul de la Kiev nu face nimic fără aprobarea supervizorilor săi occidentali”, citim în Le Figaro.
Evoluția conflictului dintre Israel și Hamas rămâne în atenția presei internaționale.
„Linia roșie a lui Biden în Gaza nu este de găsit nicăieri” este titlul sub care Washington Post publică o analiză despre dilema care stă în fața președintelui american, aliat tradițional al Israelului. Uciderea, săptămâna aceasta, a șapte lucrători umanitari în Gaza de către armata israeliană este considerată un potențial punct de cotitură în conflictul din regiune care durează de aproape jumătate de an, deoarece ar putea epuiza în cele din urmă răbdarea considerabilă a aliaților Israelului. Deși Biden și oficialii americani au criticat în mod repetat acțiunile prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu din ultimele luni, până acum s-au abținut de la a-și exercita pârghia reală: blocarea ajutorului militar și vânzarea de arme către Israel. După luni de îngrijorare crescândă cu privire la bilanțul civil al războiului și critici tot mai mari la adresa eforturilor israeliene de a evita rănirea civililor, armele americane continuă să curgă, constată Washington Post, și se întreabă: Va fi aceasta linia roșie pentru administrația Biden?
Benny Gantz, rivalul lui Netanyahu, solicită alegeri anticipate, aflăm din La Libre Belgique. Gantz, membru al cabinetului de război și principalul rival al prim-ministrului Benjamin Netanyahu, a cerut alegeri parlamentare anticipate în septembrie, pentru a căror organizare e nevoie de acordul a 61 de aleși din Knesset, unde Likud, partidul lui Netanyahu, deține cele mai multe locuri, fără a avea totuși o majoritate. Aleșii puterii au respins imediat apelul lui Gantz, spunând într-un comunicat că organizarea de alegeri în timp ce Israelul este în război „ar duce inevitabil la paralizie” și „ar dăuna luptei” armatei în războiul împotriva Hamas în Fâșia Gaza.
Potrivit ultimelor sondaje, în cazul alegerilor anticipate, Benny Gantz ar ieși în frunte și cu mult înaintea lui Netanyahu, a cărui popularitate este în scădere de la atacul fără precedent al Hamas din 7 octombrie – mai scrie publicația belgiană.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult