Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 5 ianuarie

Revista presei internaționale – 5 ianuarie

scris de Z.V.
133 Afisari

Presa internațională continuă să comenteze pe larg conflictele din Fâșia Gaza și Ucraina, în vreme ce persistă speculațiile pe tema alegerilor prezidențiale din SUA, cu toate că încă ne mai despart de ele 11 luni.

„Ministrul israelian al apărării a prezentat marţi planurile Israelului pentru următoarea etapă a războiului din Gaza, cu o nouă abordare, mai punctuală, în secţiunea de nord a enclavei şi continuarea urmăririi liderilor Hamas în sud”, transmite agenția Reuters. Iar „după război Hamas nu va mai controla Fâşia, care va fi condusă de organisme palestiniene. Israelul îşi va rezerva libertatea operaţională, însă nu va exista nicio prezență civilă israeliană”. BBC reține că „Înaltul Comisar ONU pentru drepturile omului a declarat că e foarte deranjat de propunerea unor miniştri israelieni ca palestinienii din Gaza să fie strămutaţi în alte ţări. Volker Türk a spus că strămutarea forţată a civililor din teritoriile ocupate este interzisă de dreptul internaţional”. Tot BBC consemnează că Africa de Sud a reclamat săptămâna trecută Israelul la Curtea Internațională de Justiție pentru acte de genocid în Gaza, iar SUA au anunțat miercuri că consideră procesul „contraproductiv și complet lipsit de bază factuală”. De altfel două mari ziare israeliene își dedică editorialul acestei chestiuni. Haaretz scrie că „acuzația de genocid trebuie să servească drept apel de trezire la realitate” pentru guvernul israelian. Nu pentru că acuzația ar fi validă, ci pentru că în cabinet există miniștri extremiști care fac declarații publice ce pot fi interpretate în acest sens: „Cea mai eficientă cale de a submina reclamația e îndepărtarea din guvern a celor care incită la crime de război”. The Jerusalem Post salută decizia guvernului de a schimba strategia și a se apăra în instanță, dat fiind că până acum obișnuia să boicoteze astfel de procese. Va fi pentru Israel o ocazie de a-și ameliora imaginea externă, dar și de a explica lumii complexitatea problemelor ridicate de conflict. Cu o situație ingrată se confruntă și Hezbollahul libanez după asasinarea numărului doi al Hamas la Beirut, apreciază Le Monde. „Hezbollah – «Partidul lui Dumnezeu» – se confruntă cu o ecuație dificilă. Liderul său nu poate să nu răspundă la provocarea Israelului din propriul bastion, o linie roșie. Dar un răspuns prea dur riscă să-l atragă într-un război total pe care nu-l dorește.” Situația e suficient de îngrijorătoare pentru a-l determina pe „șeful diplomației americane, Antony Blinken, să plece joi într-un nou turneu în Orientul Mijlociu pentru a evita extinderea războiului”, observă La Libre Belgique. Și editorialul britanicului The Guardian se intitulează „Pericolul războiului regional ia amploare”. Riscul e pus nu numai în seama asasinatului de la Beirut, ci și al atacurilor din Marea Roșie asupra navelor comerciale comise de interpușii Iranului în Yemen, rebelii Houthi.

Pe fundalul războiului din Ucraina, două știri despre Rusia scot în evidență izolarea Moscovei. Portalul european Politico informează că „Putin urmează să acorde cetățenie străinilor care luptă pentru Rusia”. Câte astfel de cazuri ar fi și din ce țări provin nu se știe, dar textul menționează traficanți arestați în Cuba și Nepal pentru recrutare în favoarea Rusiei. Între timp, agenția rusă Tass se laudă că „Gazprom a stabilit un nou record istoric pentru livrările zilnice de gaz către China”, fără a preciza și care e acel volum-record, ci doar că „gazoductul Puterea Siberiei va atinge capacitatea maximă de export de 38 de miliarde de metri cubi de gaz pe an în 2025”. „Recentele lovituri masive ale Rusiei asupra marilor orașe ucrainene urmăresc să epuizeze populația și apărarea antiaeriană a Ucrainei, care a cerut încă o dată mai multe arme de la aliații ei occidentali: sisteme de apărare antiaeriene, drone și rachete cu rază de acțiune de peste 300 de kilometri”, relatează săptămânalul francez La Tribune. Cotidianul britanic The Telegraph remarcă însă și un aspect pozitiv: aceleași atacuri au probat superioritatea armelor occidentale aflate în posesia Ucrainei. Pe 29 decembrie ucrainenii au doborât 114 din totalul de 158 de drone și rachete lansate de ruși, iar pe 2 ianuarie 107 din 134, inclusiv 10 din 10 rachete hipersonice Kinjal, lăudate de Putin drept „invincibile”. Mai mult, „fiecare rachetă supersonică doborâtă îmbunătățește algoritmul de interceptare al rachetelor Patriot”, care devin mai eficiente împotriva „oricărei” rachete supersonice – inclusiv cele chinezești care ar putea ataca Taiwanul. Ziarul spaniol 20 Minutos se întreabă dacă „Vine vremea negocierilor?”, dat fiind că „UE se teme de un conflict cronicizat și l-ar putea aduce pe Zelenski mai aproape de tratative cu Putin”. „Franța, Germania și alți aliați sugerează deja ca Ucraina să ajungă la discuții în cele mai bune condiții. Aliații Kievului insistă pe plan extern că sprijinul va continua «cât timp cât va fi necesar», dar pe plan intern recunosc că sprijinul e finit.” The Financial Times pledează însă pentru continuarea și intensificarea ajutorului militar pentru Kiev. În vreme de război „Winston Churchill spunea: «Nu am nimic de oferit în afară de sânge, trudă, lacrimi și sudoare». Dar în acest caz sângele, sudoarea și lacrimile sunt furnizate integral de ucraineni. Tot ce ni se cere nouă, celorlalți, e gândire limpede, voință rațională și o perfect gestionabilă realocare a resurselor. Mai mult, investițiile urgent necesare în industria militară ne vor aduce locuri de muncă și o securitate îmbunătățită. Chiar este o cerință exagerată?”

Ziarul francez Le Point îi face un portret lui „Nikki Haley, republicana care îl sfidează pe Trump”. „Haley e singura care vrea să apere Ucraina printre candidații republicani și se prezintă mai moderată decât ceilalţi în privința avortului. O strategie inteligentă pentru alegerile generale (conform sondajelor, ea l-ar învinge pe Biden cu o marjă mai mare decât Trump), dar riscantă pentru primare. Haley este încă departe de a fi o amenințare pentru Trump.” Revista americană Foreign Policy publică o analiză amplă privind impactul alegerilor americane pe întregul glob. Pornind de la observația că rezultatele alegerilor din 2024 din toată lumea, inclusiv SUA, vor fi determinate de probleme de ordin intern, revista conchide că „restul lumii poate că nu are drept de vot, dar trebuie să se pregătească pentru un guvern american care ar putea fi inconsecvent, impredictibil și dezordonat – însă cu ambiții globale”. Un editorialist de la agenția Bloomberg titrează în ziarul sud-coreean The Korea Herald: „Numai patriotismul mai poate salva SUA de naționalism”. În accepțiunea lui americanii vor avea de făcut următoarea alegere: „Alegătorii vor auzi în lunile următoare ambele tipuri de pledoarie, cea naționalistă și cea patriotică. Unii candidați vor exploata resentimentele alegătorilor. Alții vor invoca idealuri precum adevărul, buna cuviință și toleranța. Unii vor proclama declinul Americii și vor promite o reînnoită Măreție. Alții vor celebra măreția Americii așa cum se prezintă ea acum. Unii vor solicita loialitate față de ei înșiși și față de grupul lor. Alții vor cere loialitate față de republică și față de constituția ei.” În fine, o analiză britanică a politicii americane, prin prisma „războiului cultural”, ne-o oferă săptămânalul The Economist. „În America cultura a devenit politică sub o altă formă, ceea ce nu e bine nici pentru una, nici pentru cealaltă.” Pe scurt, politica grosolană de tip Trump a provocat cenzură din partea stângii, care la rândul ei realimentează dreapta. Or, „oamenii merită respect nu doar fiindcă se identifică cu un grup, ci datorită complexității lor, a fațetelor și defectelor lor individuale. Politica, obișnuind să facă trafic cu segmente demografice ale electoratului, n-a avut niciodată răbdare pentru asemenea abordări microscopice ori măcar pentru asemenea teme universale. De aceea avem nevoie ca cultura să ni le asigure”.

Andrei Suba

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS