Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 5 mai 2023

Revista presei internaționale – 5 mai 2023

scris de Z.V.
57 Afisari

Incidentul cu drone de la Moscova se află in atenția presei internaționale, care reține declarațiile făcute de lideri din Ucraina și Rusia dar și de specialiști militari. Rusia acuză Ucraina că s-ar fi aflat în spatele a ceea ce a numit „o tentativă de atac terorist” cu drone la Moscova și amenință cu reacții pe măsură.

Revista presei

„Rusia va răspunde actului terorist al Ucrainei sub forma unei tentative de atac cu drone asupra Kremlinului, atunci când va considera că este necesar”, a declarat ambasadorul rus în Statele Unite Anatoli Antonov, citat de agenția Tass. “Ce ar face americanii, dacă o dronă ar lovi Casa Albă, Capitoliul sau Pentagonul? Răspunsul este evident pentru oricine: pedeapsa ar fi dură și inevitabilă. Rusia va răspunde acestui act de terorism nesăbuit și arogant”, a spus ambasadorul. În același timp, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenția RIA Novosti, se declară convins că „SUA se află în spatele atacului realizat asupra Kremlinului cu două drone trimise din Ucraina”, în timp ce ministerul rus de Externe a subliniat că „activitățile teroriste și de sabotaj ale forțelor armate ucrainene în Rusia ating un nivel fără precedent”. Purtătorul de cuvânt al Consiliului de securitate al Casei Albe, John Kirby, a respins acuzațiile. „Nu avem nimic de-a face cu acest caz”, a declarat el la MSNBC. “Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, minte pur şi simplu pe acest subiect”, a afirmat Kirby.
Și Ucraina neagă că ar fi efectuat vreun atac cu drone asupra Moscovei, menționează The Kyiv Independent. „Nu îl atacăm pe Putin sau Moscova, ne luptăm pe teritoriul nostru, apărându-ne satele și orașele. Nici măcar nu avem suficiente arme pentru a face asta”, a declarat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski într-o conferință de presă la Helsinki, în timp ce participa summit-ul liderilor țărilor nordice. „Nu noi l-am atacat pe Putin, îl lăsăm în seama tribunalului internațional”, a mai spus președintele Zelenski. De altfel, liderul ucrainean a făcut joi o vizită fulger în Țările de Jos, la Haga, unde se află sediul Tribunalului Penal Internațional. El a cerut judecarea președintelui Putin pentru crimele comise de Rusia în războiul din Ucraina, scrie The Hill. „Cu toții vrem să îl vedem aici, la Haga, pe Vladimir Putin, cel care merită să fie condamnat pentru aceste acțiuni penale chiar aici, în capitala dreptului internațional. Și sunt sigur că vom vedea asta când vom câștiga și vom câștiga”, a spus președintele ucrainean.

Institutul pentru Studierea Războiului (ISW), centru de reflecție cu sediul în Statele Unite, este de părere că Rusia a înscenat un atac cu drone “pentru a aduce războiul acasă mai aproape de publicul rus și pentru a crea condițiile pentru o mobilizare mai largă a societății. Câțiva indicatori sugerează că lovitura a fost condusă de plan intern și organizată intenționat”, conchide Institutul pentru Studierea Războiului. Ideea este susținută și de către fostul premier al lui Vladimir Putin, Mihail Kasianov, care spune că tentativa de atac asupra Kremlinului a fost o „operațiune înscenată”. Vorbind pentru Sky News, Kasianov a declarat că Rusia a pus în scenă atacul pentru a încuraja mai multe persoane să se înroleze în armată.

În urma incidentului cu drone, Rusia a lansat mai multe atacuri în timpul nopții împotriva orașelor din Ucraina, după cum menționează Rai News din Italia. Pe lângă capitala Kiev, în vizorul rușilor au ajuns și Cernihiv, Sumi, Poltava, Kirovohrad, Harkiv, Mikolaiv, Odesa, Dnipropetrovsk și Zaporijia. „Aseară, Kievul a suferit cel mai intens atac rusesc din 2023”, a scris șeful Administrației militare a capitalei ucrainene, Serhii Popko, pe Telegram. Statul Major ucrainean a anunțat că armata rusă a lansat 68 de atacuri aeriene împotriva Ucrainei în ultimele 24 de ore.

Suedia este cu un pas mai aproape de aderarea la NATO, la o lună după ce Finlanda a obținut acest statut, scrie ziarul turc Akșam. „Suedia, care aşteaptă aprobarea Turciei pentru a adera la NATO, a făcut pasul solicitat. Parlamentul suedez a înăsprit legea privind lupta împotriva terorismului. A face parte dintr-o organizaţie teroristă este considerată infracţiune în noua lege care va intra în vigoare la 1 iunie. Totodată, transportul de produse pentru organizaţiile teroriste sau sprijinul pentru organizarea reuniunilor acestora vor fi considerate infracţiuni şi vor fi pedepsite. Ankara acuză Suedia că reprezintă un „adăpost sigur pentru terorişti”. Ankara îşi exprimă cu fiecare ocazie nemulţumirea faţă de desele manifestaţii ale organizaţiei teroriste PKK din Suedia. Pe lângă Turcia, nici Ungaria nu a aprobat încă aderarea Suediei la NATO, amintește Akșam.

Republica Moldova își va închide spațiul aerian pentru aeronavele civile pe data de 1 iunie, din motive de siguranță, în contextul în care ţara găzduieşte un summit al liderilor europeni, a anunțat, joi, autoritatea pentru aviație civilă, citată de Reuters. Pentru asigurarea securității aviației, zborurile tuturor aeronavelor civile vor fi interzise pe întregul spațiu aerian al Republicii Moldova. Vor fi permise doar zborurile cu avioane oficiale, a precizat autoritatea. Republica Moldova așteaptă ca aproximativ 47 de șefi de stat, guvern și instituții ale Uniunii Europene să participe la summitul Comunității Politice Europene (EPC), care reunește statele membre ale UE și alte 17 țări europene. Republica Moldova, care este situată între Ucraina și România, a fost afectată de războiul Rusiei în Ucraina, pe care președinta Maia Sandu l-a denunțat în repetate rânduri. Unele părți din rachete lansate în timpul conflictului din Ucraina au ajuns pe teritoriul Republicii Moldova, menționează Reuters.

Banca Centrală Europeană nu a renunțat la majorările de dobândă, titrează Le Monde, comentând că „încă nu a sosit sfârșitul austerității monetare în zona euro”. BCE a anunțat pentru a șaptea sesiune consecutivă o majorare a ratei dobânzii cu 0,25 puncte, ducând rata depozitelor la 3,25%, cea mai mare din 2008, înainte de marea criză financiară. Cu toate acestea, creșterea este mai temperată. Din iulie 2022, instituția de la Frankfurt și-a majorat ratele cu 0,75 puncte de două ori și cu 0,50 puncte de patru ori. Din vara lui 2022, instituția monetară europeană se luptă cu cea mai violentă creștere a inflației din zona euro, după patru decenii de calm. După ce a atins un vârf de 10,1% în noiembrie, inflația a scăzut la 7% în aprilie. În același timp, creșterea economică în zona euro este lentă. În primul trimestru a fost de doar 0,1%, evitând cu puțin recesiunea, după un al patrulea trimestru cu creștere de 0%. În timp ce prețurile mai scăzute la energie și normalizarea comerțului global au dat un impuls, gospodăriile sunt încă sufocate de șocul inflației.

Florin Matei, Agenția de Presă RADOR

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS